Soba cu lemne încă reprezintă cea mai răspândită modalitate de încălzire a locuinţelor din România, stat care de zece ani de zile face parte din Uniunea Europeană şi care la nivelul anului 2020 ar putea deveni un generator de stabilitate regională în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze datorită descoperirilor din Marea Neagră.
Pentru a se lega la conductele de gaze, un consumator român are însă de aşteptat şi opt luni de zile. Proiectele pentru exportul gazelor din Marea Neagră se derulează totuşi rapid.
Potrivit celor mai recente statistici disponibile, la nivel ţării numai 45,71% din locuinţe sunt încălzite printr-un sistem central, noţiune care cuprinde atât sistemul centralizat de încălzire, cât şi centrala termică proprie, cel mai adesea alimentată cu gaze naturale.
În rest, jumătate din România se încălzeşte cu soba cu lemne, 46,29% dintre locuinţe apelând la această modalitate. Situaţia este paradoxală în contextul în care România aproape nu mai are nevoie de importuri de gaze naturale şi se pregăteşte să devină un factor de stabilitate în regiune pe fondul descoperirilor din Marea Neagră.
Potrivit datelor din recensământul populaţiei din 2011, în România sunt circa 8,5 milioane de locuinţe, din care 4,6 milioane sunt în mediul urban.
