Elevii români au înregistrat, din nou, o performanţă foarte slabă la evaluările internaţionale PISA (acronimul pentru The Programme for International Student Assessment), astfel că, pe scala generală de ştiinţă, România a avut un scor mediu de 435 de puncte în 2015, ocupând poziţia 48 din 70 de ţări participante.
În acelaşi timp, media ţărilor care au participat la aceste testări a fost de 493 de puncte. De ce nu reuşesc elevii români să-şi îmbunătăţească rezultatele în testările internaţionale?
„Sunt două structuri educaţionale practic decuplate. Felul în care este gândit programul PISA nu are legătură structurală cu ceea ce este în sistemul nostru educaţional românesc. Noi avem o şcoală egoistă, centrată pe rezultatele personale ale elevilor. Mergem să dăm teste PISA ştiind foarte limpede că modelul educaţional aşa cum este gândit este total diferit faţă de ceea ce se cere acolo“, a explicat Marian Staş, expert în educaţie.
Într-adevăr, exerciţiile pe care le presupun testările PISA sunt complet diferite de cele din manuale sau din culegerile de exerciţii cu care sunt obişnuiţi elevii români. Spre exemplu, un exerciţiu menţionat într-o broşură de antrenament pentru testarea PISA este dat exemplul oii clonate Dolly din 1997, iar elevii sunt întrebaţi cu cine este identică oaia clonată, având mai multe detalii despre proces şi mai multe variante de răspuns, care pot fi interpretabile.
În opinia Măriucăi Talpeş, liderul grupului pentru educaţie din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, învăţământul românesc are potenţial pentru generarea unor performanţe mai bune, însă unul dintre factorii influenţează performanţa elevilor români este pregătirea slabă a profesorilor.
„Potenţialul copiilor noştri este foarte mare, însă copiilor le lipseşte plăcerea de a merge la şcoală, motivaţia de a învăţa. Ei intră la liceu cu orice note, chiar cu note mai mici de cinci. Cei mai buni profesori nu au intrat în învăţământ pentru că salariile, până de curând, au fost foarte mici. Într-un oraş mare nu rezişti cu 600 - 800 de lei net pe lună, mai ales dacă ai şi un copil. Lipseşte complet atractivitatea pentru această meserie, iar pentru o carieră în învăţământ optează cei mai slabi studenţi“, a precizat Măriuca Talpeş.
PISA este o testare internaţională a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) realizată o dată la trei ani, care evaluează performanţa elevilor de 15 ani în trei domenii: ştiinţe, matematică şi citire/ lectură.
Pentru a îmbunătăţi performanţa elevilor români, experţii în educaţie spun că este nevoie de o schimbare la nivelul sistemului de învăţământ.
„Este nevoie de o voinţă la nivel naţional, dar şi de un sprijin politic foarte mare. Noi nu am avut reformă în educaţie în ultimii ani, am avut schimbări, dar nu şi o strategie a sistemului educaţional“, a precizat Măriuca Talpeş.
În opinia ei, în învăţământ trebuie să rămână cei mai bine pregătiţi profesori, pentru a forma viitoarele generaţii. „Trebuie să-i selectăm şi să-i ajutăm să se formeze în continuu pentru că şi generaţiile se schimbă de la an la an“, a mai spus Măriuca Talpeş.
În România, Programul OECD-PISA 2015 s-a desfăşurat prin intermediul Centrului Naţional de Examinare şi Evaluare (CNEE), iar testarea a avut loc în luna aprilie a anului trecut, fiind validate testele susţinute de 4.876 elevi de 15 ani din 182 de şcoli respondente. Fiecare elev participant a primit o broşură de test cu durata de lucru de două ore, conţinând o combinaţie de itemi de investigare a competenţelor de Ştiinţe, de Matematică şi de Citire/Lectură, potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Educaţiei. Potrivit rezultatelor de la testările PISA, performnaţa elevilor români poate fi comparată cu cele obţinute de state precum Emiratele Arabe, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania sau Turcia.
Dacă performanţa elevilor este atât de slabă, cum a reuşit totuşi România să aibă numai anul acesta 202 de elevi câştigători a 227 distincţii la olimpiadele internaţionale sau regionale?
„Olimpicii sunt undeva la 0,03 % din totalul elevilor, iar acest număr nu poate influenţa rezultatele testării, fiind mult prea mic. Iar pentru a produce o schimbare relevantă în sistemul educaţional trebuie să se modifice munca profesorului, astfel încat elevii să poată înţelege mai bine ceea ce se discuta la ore“, a explicat Cristian Hatu, preşedinte în cadrul Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale (CEAE).
În acelaşi timp, Măriuca Talpeş,spune că olimpicii sunt pregătiţi diferit faţă de ceilalţi elevi. „Olimpicii sunt pregătiţi mult mai profund pe materia pe care o abordează, şi aplicată mai mult pe partea de rezolvare a problemelor complexe. Un copil care nu merge la concursuri nu învaţă să rezolve probleme, să gândească puţin mai mult“, a spus Măriuca Talpeş.
CUM ARATÂ UN EXEMPLU DE EXERCIŢIU PISA
Citeşte articolul din ziar şi răspunde la întrebările care urmează
O maşină de copiat pentru fiinţele vii?
Fără nici o îndoială, dacă ar fi fost alegeri pentru animalul anului 1997, Dolly ar fi fost învingătoare! Dolly este o oaie scoţiană (...) dar nu este o oaie oarecare. Ea este o clonă a altei oi. O clonă înseamnă: o copie. Clonare înseamnă copierea “după un original unic“. Oamenii de ştiinţă au reuşit crearea unei oi (Dolly) care este identică cu o altă oaie care a funcţionat pe post de “original“.
Este vorba de un om de ştiinţă scoţian pe nume Ian Wilmut care a proiectat “maşina de copiat“ pentru oaie. El a luat o mică parte din ugerul unei oi adulte (oaia 1).
Din această porţiune mică el a extras nucleul pe care apoi l-a transferat într-un ovul al altei oi (oaia 2). Dar întâi el a scos din ovul tot materialul care putea să determine transferul caracteristicilor oii 2 către un miel născut din acel ovul. Ian Wilmut a implantat ovulul astfel preparat al oii 2 într-o altă oaie (oaia 3). Oaia 3 a rămas gestantă şi a născut un miel, pe Dolly.
Unii savanţi cred că în câţiva ani va fi posibil să se cloneze şi oameni. Dar multe guverne au hotărât deja să interzică prin lege clonarea umană.
Întrebări:
@ Cu care oaie este identică Dolly?
A Oaia 1.
B Oaia 2.
C Oaia 3.
D Cu tatăl lui Dolly.
@ În rândul 15 partea de uger care a fost folosită este descrisă ca “o foarte mică bucată“. Din textul articolului poţi deduce ce se înţelege prin “o foarte mică bucată“.
Această “foarte mică bucată“ este:
A o celulă.
B o genă.
C nucleul unei celule.
D un cromozom.
@ În ultima propoziţie din articol se afirmă că multe guverne au decis deja să interzică prin lege clonarea umană. Sunt menţionate mai jos două motive posibile pentru luarea acestei decizii.
Sunt aceste motive ştiinţifice? Încercuieşte răspunsul Da sau Nu pentru fiecare.
Clonele umane pot fi mult mai sensibile la anumite boli decât oamenii normali. Da/ Nu
Oamenii nu trebuie să joace rolul lui Dumnezeu. Da / Nu
Sursa: Broşura de antrenament PISA 2015
