Suplimente

Cheltuielile statului s-au dublat de la aderare până acum. Cenuşăreasa au fost investiţiile, iar mireasa angajaţii statului

Cheltuielile statului s-au dublat de la aderare până...

Autor: Iulian Anghel

14.12.2016, 00:05 340

De la aderarea la UE până acum veniturile statului s-au dublat, dar şi cheltuielile lui. Cel mai mult au avut de câştigat cei 1,2 milioane de angajaţi ai statului şi cel mai puţin investiţiile.

Veniturile bugetului au crescut cu 119% din 2006, ultimul an înaintea aderării la UE, până la finalul lui 2015, iar cheltuielile le-au urmat pas cu pas – un plus de 116%. Doar că cheltuielile nu au fost uniform distribuite.

Cheltuielile de personal au crescut cu 147% - de la 21 de miliarde de lei în 2006 la 52 de miliarde de lei în 2015 -, iar chel­tu­ielile de investiţii din buget (chel­tuielile de capital) cu doar 43% - de la 12,3 miliarde de lei în 2006 la 18 miliarde de lei în 2015. Există o explicaţie pentru acest fapt: fondurile europene. Guvernele care s-au succedat de la aderare până azi – fie că s-au numit de dreapta sau de stânga – au ţinut cheltuielile de investiţii la un nivel foarte jos crezând că vor acoperi necesarul cu fondurile de la UE. În fapt, acest lucru s-a şi întâmplat, dar fondurile Uniunii – echivalentul a 2% din PIB anual – nu au putut suplini cu totul necesarul de finanţare pentru infrastructura României care este la pământ. Dacă în 2006 bugetul aloca investiţiilor din buget (cheltuieli de capital) 3,8% din PIB (12,7 mld. lei), anul trecut a alocat 2,6% din PIB (18 mld. lei). Fondurile UE nu au înlocuit efortul statului, acesta fiind unul dintre motivele pentru care, de pildă, Bucureştiu nu are nici acum o şosea de centură modernă sau pentru care drumul de la Bucureşti la Cluj, cu trenul, cere cel puţin 10 ore. În schimb, astfel de economii la investiţii au făcut posibilă creşterea salariilor – 174% este creşterea cheltuielilor de personal din 2006 până la finele lui 2015 - dar şi a pensiilor. O treime din fondul naţional de pensii nu se mai susţine din contribuţii. Subvenţia bugetului de stat a trecut de la zero în 2007 la 18 miliarde de lei în 2015 – ceea ce se traduce într-un deficit de 33,8%în sistemul de pensii la nivelul anului trecut. Bugetul de stat plăteşte, prin urmare, la pensii cât plăteşte pentru toate investiţiile sale.

Chiar dacă România este uneori lăudată pentru deficitul public redus – 41% din PIB este în acest moment datoria statului şi cea garantată de stat - îndatorarea se vede în buget. În 2006, bugetul plătea dobânzi la credite de 2,5 miliarde de lei. Anul trecut a plătit dobânzi de 9,6 miliarde de lei – o creştere de 284%.

Este explicabil pentru că datoria publică şi garantată a crescut de la 60 de miliarde de lei (18,4% din PIB) în ultima zi de dinaintea integrării în UE, la 312 miliarde de lei la finele lui 2015 (41,2% din PIB), adică o creştere de 420%.

Deficitele mari aduc îndatorare în mod firesc şi, astfel, România a ajuns să plătească din buget cât jumătate din banii pe care îi cheltuieşte anual din acelaşi buget pentru construcţia de şosele şi autostrăzi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO