Cat costa gloria olimpica la romani

Probabil cea mai memorabila declaratie a unui sportiv roman dupa intoarcerea de la Jocurile Olimpice i-a apartinut atletei Maria Cioncan, medaliata cu bronz la 1.500 m. Sinceritatea ei de a recunoaste ca s-a gandit si la banii pe care ii va primi pentru medalie, fiindca are o situatie materiala grea, a facut-o si mai simpatica publicului de la noi, obisnuit cu stoicismul orgolios al sportivului roman care strange din dinti peste an, in anonimat si saracie, iar cand ajunge sa ia vreo medalie spune intotdeauna ca nu banii conteaza.

Evident ca satisfactia de a ti se canta imnul, de a castiga o cupa sau o medalie va ramane intotdeauna mai importanta pentru un sportiv autentic decat recompensa materiala, iar aceasta probabil ca e valabil si pentru fotbalistii nostri milionari, asa de des prezentati in opozitie cu restul sportivilor. Totusi, motivatia pecuniara nu-i poate lasa indiferenti pe olimpicii si pe antrenorii de olimpici de la noi, care se intalnesc la JO sau la campionatele internationale cu colegi de-ai lor din Europa, SUA sau Australia ale caror venituri anuale se numara cu sute de mii sau cu milioane de dolari. Nu e de mirare, de pilda, ca dupa incheierea concursului de gimnastica de la Atena au aparut atatea speculatii despre o iminenta plecare a lui Octavian Belu, antrenorul lotului olimpic de gimnastica feminina, atras de federatia chineza de specialitate cu o oferta financiara mai generoasa decat cea a statului roman.

Majoritatea veniturilor cu sase sau sapte cifre pe care le incaseaza performerii olimpici din alte tari provin insa nu de la stat, ci din fonduri private, adica din sumele primite de sportivi de la sponsorii comitetelor olimpice, ai federatiilor sportive, ai cluburilor sau ai echipelor si de la sponsorii lor personali. Desigur, se poate reflecta la infinit pe tema care sistem e mai eficient - cel unde miscarea olimpica e sustinuta de stat, ca in Romania, sau unde olimpismul e domeniu aproape exclusiv privat, ca in Occident. Sistemul de stat intretine performanta, dar o si limiteaza atunci cand banii sunt prea putini sau prea multi (acelasi Belu vorbea despre dezavantajul paradoxal indus in cazul gimnasticii, unde renta viagera consistenta oferita de stat sportivului pe tot restul vietii dupa iesirea din sportul de performanta stimuleaza mai degraba incheierea prematura a carierei pentru gimnastele noastre). Sistemul preponderent privat, in schimb, e criticat pentru aservirea excesiva a sportivilor fata de interesele comerciale ale sponsorului, care deturneaza energia primilor de la antrenamente si uneori chiar ii impiedica sa concureze, asa cum s-a intamplat la Atena, de pilda, cu jucatoarea de tenis Kim Clijsters, care ar fi trebuit sa aleaga daca joaca imbracata in echipamentul furnizat de sponsorul ei personal Fila, sau de sponsorul lotului olimpic belgian, Adidas.

Una peste alta, probabil ca ideala ar fi calea de mijloc, spre care tind multe tari europene si spre care incepe sa tinda si Romania - unde statul aloca suficiente fonduri cat sa finanteze in mod echilibrat miscarea olimpica nationala, adica toate disciplinele unde sportivii sai se pot califica la JO, iar banii sponsorilor vizeaza cu precadere disciplinele unde tara in cauza obtine cele mai bune rezultate olimpice. Sa vedem cum se prezinta acum lucrurile la noi. Potrivit presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport (ANS), Octavian Morariu, o treime din bugetul ANS pe 2004 alocat pentru finantarea federatiilor sportive (488 miliarde de lei) a fost destinat pregatirii loturilor olimpice. La aceasta se adauga inca 25 de miliarde de lei, primite suplimentar de sapte federatii de la bugetul de stat, pentru cumpararea de materiale si aparatura sportiva pentru pregatirea loturilor olimpice.

"In 2004 se inregistreaza cel mai important buget al ANS din ultimii patru ani, ceea ce inseamna ca Guvernul si ANS au luat foarte in serios pregatirea olimpica. Fata de anul trecut, bugetul destinat federatiilor este cu peste 60% mai mare. Majoritatea beneficiarilor acestei cresteri sunt federatiile olimpice, mai ales cele 12 cu cele mai mari sanse la medalii. Fiecare federatie a primit suma pe care a cerut-o", a declarat Morariu. Cele 12 federatii creditate de Morariu cu sanse la medalii erau federatiile de atletism, box, canotaj, gimnastica, haltere, judo, caiac-canoe, lupte, natatie, scrima, tenis de masa si tir sportiv (ANS finanteaza activitatea a 56 de federatii sportive nationale, intre care nu sunt incluse FR de Fotbal si FR de Automobilism si Karting). Seful ANS a adaugat insa si ca federatiile care au primit bani pentru pregatirea participarii la JO, dar au ratat calificarea, cum a fost cazul FR de Polo, vor returna banii, care vor fi redistribuiti.

Pe partea recompenselor oferite de stat olimpicilor medaliati la Atena, Guvernul a decis sa dubleze sumele promise initial ca premii pentru olimpicii romani de la Atena si a dat posibilitatea cluburilor la care sunt legitimati respectivii sa-i premieze cu pana la 50% din suma acordata de stat. Putin probabil insa ca Maria Cioncan, de pilda, sa poata primi vreun ban de la clubul ei, CS Siderurgica Hunedoara. Toamna trecuta, dupa ce grupul LNM a preluat societatea Siderurgica si a pus la punct un plan de disponibilizari, Cioncan s-a aflat pe lista de disponibilizari colective de la combinat, iar presedintele clubului nu putea decat sa promita ca Siderurgica si Primaria Hunedoara "vor identifica fonduri prin care activitatea campionilor sa fie sprijinita in continuare". Acum, atleta spune ca va folosi cei 30.000 de euro primiti ca premiu de la Guvern ca sa-si cumpere o casa, fiindca la Hunedoara n-are decat o garsoniera.

Primarul comunei natale a Mariei Cioncan, Maieru, a anuntat ca o s-o declare pe sportiva cetatean de onoare al localitatii. Alti olimpici sunt insa mai norocosi, fiindca o parte insemnata din recompensele de care se vor bucura acum le vor fi oferite de autoritatile locale din orasele lor natale - si nu e vorba doar de titlurile onorifice de cetateni de onoare ai urbelor in cauza. Asa a procedat deja Consiliul Local Constanta, care le-a premiat cu cate 25.000, respectiv 20.000 de euro pe gimnastele Catalina Ponor si Daniela Sofronie, ba le-a daruit si cate un apartament cu doua camere. Inotatorul Razvan Florea si boxerul Ionut Gheorghe, si ei constanteni, au primit si ei cate un apartament cu doua camere si 15.000 de euro. Colega lui Florea, braileanca Camelia Potec, medaliata cu aur, va primi si ea din partea autoritatilor din Braila un apartament cu trei camere. Si gimnasta Monica Rosu a primit un apartament de la Primaria Bacau, iar sala de gimnastica a orasului a primit numele ei.

Destul de amestecat stau lucrurile si in privinta celuilalt element al finantarii olimpice, sponsorizarile private. Ana Pascu, presedintele Federatiei Romane de Scrima, cu sase sportivi calificati la Atena, declara taios: "Ma zbat sa mai aduc bani de la sponsori, dar ei nu sunt foarte generosi. Imi pare rau ca sunt nevoita sa o spun, dar ca sa gasesc un sponsor care sa imi dea 30 de milioane trebuie sa fac niste temenele de parca as fi in fata Papei de la Roma. Din pacate fara asta nu se poate".

In Romania, in mod oficial, nu e insa treaba federatiilor sa gaseasca sponsori, ci a Fundatiei Olimpice Romane (FOR), infiintata in 1998 pe langa Comitetul Olimpic Roman (COR). Pentru JO de la Atena, COR a incheiat contracte de sponsorizare cu sapte firme, devenite sponsorii oficiali ai echipei olimpice a Romaniei. "Principalii nostri parteneri sunt Romtelecom, Banca Romaneasca Grup NBG, Alexandrion Grup, Silva Brau Union, LaDorna, Societatea Romana de Televiziune si Societatea Romana de Radiodifuziune. Avem si sponsori mai mici si traditionali, printre care se numara Asirom, care ofera servicii de asigurare pentru membrii delegatiei Romaniei, si Tarom, care va fi transportatorul oficial pentru JO. Mai avem si sponsori gen Adidas, care echipeaza in mod traditional lotul olimpic al Romaniei si acelasi sponsor al nostru, patronul firmei SIVA, Agop Kirmizian, care a furnizat tinuta de prezentare a echipei Romaniei la JO", a declarat Virginia Oprisan, directorul executiv al FOR. Daca si Oprisan, si companiile respective spun ca valoarea contractelor incheiate este confidentiala, Virginia Oprisan a dezvaluit insa ca mai putin de jumatate din bugetul COR provine de la sponsori.
crenguta.nicolae@zf.ro