Afaceri de la zero

Iar pe munte nu eram decat eu si bicicleta mea

26.08.2004, 00:00 Autor: Diana Sava


La ora actuala, in Romania, mountain biking-ul ca hobby si afacere este inca la inceput. Cei care il practica sunt in general tineri care s-au saturat de poluarea din oras si la sfarsit de saptamana sau in vacante prefera sa-si ia bicicleta si sa urce pe munte. In strainatate insa, mountain biking-ul este un factor economic major in toate regiunile de deal si de munte. In Elvetia, Germania, Austria, nordul Italiei sau Franta abunda agentiile de turism specializate, centrele de inchiriere, ghidurile, hartile, marcajele cicloturistice montane, magazinele de profil, service-urile si, nu in ultimul rand, adecvarea la necesitatile biciclistilor a mijloacelor publice de transport (tren, autobuze, mijloace de transport pe cablu) si a structurilor de primire - hoteluri, pensiuni, cabane.



Pe la finele lunii mai, un periodic din Sofia anunta cu mandrie ca si in Bulgaria cicloturismul "a facut primii pasi", prin compania BG Feria, detinuta de investitori danezi. Din primavara lui 2004, agentia respectiva a organizat tururi ale Bulgariei pe bicicleta pentru turistii straini care au vizitat tara, castigand in primele luni de activitate 150 de clienti, majoritatea englezi si germani.



In Romania, astfel de initiative sunt deocamdata doar vise, desi potentialul este foarte mare, dupa cum spun reprezentantii cluburilor de profil. La noi, singurii care castiga bani de pe urma mountain biking-ului (MTB) sunt cei ce au magazine de produse si accesorii specifice. Cat despre cei care ofera excursii sau tururi de acest gen pe bani, ei nu sunt prea multi. Este vorba de doua-trei agentii de turism care se adreseaza in special strainilor si de asociatii si cluburi de ciclism, care de obicei au propriul echipament si nu platesc decat pentru materialele informative.



Mountain biking-ul reprezinta, de fapt, mersul cu bicicleta in afara drumurilor carosabile, in special in zone montane (pe drumuri forestiere, de carute sau pe poteci).



Aceasta forma de turism a aparut la sfarsitul anilor '70 in California, cand cativa biciclisti pasionati si-au facut artizanal niste biciclete cu roti foarte groase si cu multe viteze si au descoperit ca pot parcurge cu aceasta terenuri accidentate si pante inclinate, ceea ce era imposibil de realizat cu bicicletele care existau pana atunci. Noutatea a fost intampinata initial cu scepticism, dar apoi a cunoscut o dezvoltare exploziva in intreaga lume. La mijlocul anilor '90, in multe tari mountain bike-urile ajunsesera sa reprezinte mai mult de jumatate din totalul bicicletelor vandute anual.



La ora actuala, mountain biking-ul se practica in scop sportiv (competitional sau nu), in scop recreativ (cicloturism montan), dar si in scop utilitar (deplasarea in zone muntoase). Este mai rapid decat mersul pe jos, mai ieftin si mai putin poluant comparativ cu deplasarea in autovehicule de teren si cu acces in locuri unde un autovehicul nu poate ajunge.





Reflectii despre burta romanului



Desi multi romani au biciclete de munte, le folosesc in principal prin oras. "Foarte putini le folosesc pentru principalul scop in care au fost create - mersul pe munte. Multi nici nu stiu care este adevarata lor menire. Nici nu au de unde, pentru ca MTB-istii adevarati sunt inca rari, iar la televizor vezi numai versiunea sportiva, nu pe cea recreationala si turistica, care este, de fapt, cea importanta din punct de vedere social si economic, cu zeci de milioane de practicanti in intreaga lume", explica Radu Mititean, director executiv al Clubului de Cicloturism Napoca, primul club de profil aparut in Romania in 1992.



El considera ca in Romania exista, in general, o tendinta accentuata de sedentarism printre cei care nu au o activitate profesionala care sa implice vreun efort fizic. Daca in majoritatea tarilor dezvoltate intelectualii sau oamenii de afaceri fac jogging, merg la bazin sau la sala de fitness ori umbla cu bicicleta, romanii prefera sa stea la televizor, la terasa sau sa mearga peste tot cu masina. "Astfel, lenea creste, burta la fel, iar peste un numar de ani se vad si consecintele in starea de sanatate. Nu intamplator un septuagenar occidental arata mult mai tanar si are adesea un fizic de invidiat, pe cand la noi obezitatea sau reumatismul fac ca multi oameni sa fie la 60-70 de ani aproape niste epave din punct de vedere medical, chiar cei care nu au avut munci fizice excesive".



La toate acestea, spune Mititean, se adauga si prejudecata conform careia bicicleta este pentru copii sau pentru saraci. Romanii nu stiu ca in Uniunea Europeana este firesc sa mergi pe bicicleta chiar daca esti bancher, primar, ministru sau parlamentar, pur si simplu ca mijloc zilnic de deplasare la serviciu si la cumparaturi. "In parlamentul britanic sunt zeci de parlamentari care merg zilnic la serviciu cu bicicleta, ca si ministrii din guvernul flamand sau primarul Amsterdamului. La noi insa, chiar si un functionar de rang mic s-ar simti probabil jignit sa primeasca drept vehicul de serviciu o bicicleta". Directorul executiv al CCN spune ca, avand in vedere situatia din marile orase, unde lipseste infrastructura specifica (piste de bicicleta, rasteluri sigure), mersul pe bicicleta in Romania este o aventura, iar parcarea ramane o problema. "Iar cine nu are posibilitatea sa mearga zilnic pe bicicleta in scop utilitar e mai greu sa devina pasionat de cicloturism in weekend-uri si vacante", spune Mititean.



La ora actuala, CCN are 33 de membri activi si 80 de membri aderenti, cu profesii diferite - medici, ingineri, economisti, lingvisti, geografi, fizicieni, chimisti, artisti, psihologi, juristi. Totusi, majoritatea sunt studenti si elevi, media de varsta fiind in jur de 25 de ani. "La inceput, am fost mult timp aproape singurii mountain bikeri, starnind mirarea ciobanilor, a taranilor si a turistilor intalniti pe crestele montane, prin ciudata noastra aparitie alpina pe doua roti".



Excursiile cicloturistice montane se adreseaza, in principiu, oricui. Acestea pot fi scurte si usoare (pe drumuri forestiere cu pante mici si medii si calitate buna a suprafetei de rulaj) sau mai lungi si mai dificile. "In multe tari, desi majoritatea MTB-istilor sunt tineri (15-40 de ani), sunt tot mai multi oameni de 50-60 de ani care il practica. In multe din turele noastre in Carpati am avut participanti germani pensionari. Imi amintesc de o doamna de 62 de ani care ne lasa pe toti in urma. Avea o conditie fizica de invidiat, o dexteritate si o siguranta uimitoare, dar si o bicicleta foarte buna", afirma Mititean.





O retea nationala de trasee



Dupa ce au aparut si in alte orase cluburi de cicloturism, in 2002, cu ocazia primei conferinte nationale de profil, s-a constituit prima coalitie nationala a organizatiilor de cicloturism si promovarea bicicletei, Pro Velo. "Multora li se pare destul de ciudat cum de unii ca noi, in loc sa se <odihneasca> in timpul liber, se <obosesc> prin munti. Mai mult, nu pot crede cum de am facut o asociatie nonprofit, care nu cere bani pentru serviciile oferite altora, intr-o lume in care nimeni nu promoveaza idealuri daca nu are un castig material personal imediat", spune Mititean.



CCN organizeaza ture de cicloturism de sosea si de cicloturism montan, editeaza ghiduri si harti, ofera consultanta de profil pentru turisti, agentii de turism, a elaborat proiectul Retelei Nationale de Trasee Cicloturistice din Romania - RNTCR ("si de ani de zile facem lobby pentru oficializarea acesteia"). Foarte multe dintre actiuni se desfasoara in cooperare cu alte cluburi din tara si cu organizatii de profil din strainatate. Anual, incepand din 1999, se organizeaza o tura de doua saptamani de prezentare si testare din punct de vedere cicloturistic a unei zone a Carpatilor romanesti, in cooperare cu Uniunea Generala a Biciclistilor din Germania (ADFC), in cadrul programului "BikeRomania".



Fiecare participant isi acopera costurile (transport, cazare, masa), iar clubul, de regula, acopera cheltuielile de organizare si, eventual, alte cheltuieli - daca exista sponsorizari/granturi in acest sens. "Uneori apelam la agentii de turism pentru inchirieri de microbuze si rezervari de cazari, acolo unde nu putem face asta singuri. Organizam si ture <open> unde orice pasionat este binevenit sa ne insoteasca, pe propria lui raspundere. Uneori vin destul de multi, si romani, si straini".



Unii dintre ei sunt membri ai cluburilor de cicloturism din Germania, Austria si Elvetia, dar si din Slovacia, Ungaria, Polonia si alte tari. CCN a organizat si ture de documentare pentru ziaristi straini din presa de profil, unele dintre acestea fiind sprijinite financiar si de Ministerul Turismului, in perioada 1999 - 2001.



Toate tururile si excursiile organizate de CCN, dar si consultanta si celelalte activitati ale clubului sunt deocamdata gratuite. "In contextul actualei legislatii, nici nu am prea avea sanse sa obtinem o licenta de turism, dar nici nu ne-a interesat pana acum acest lucru, pentru ca este greu - pe de o parte sa incerci sa promovezi in general cicloturismul, ceea ce implica munca de advocacy si cooperare cu tot felul de autoritati si agenti economici, pe de alta parte sa fii concurent pe o piata".





Majoritatea sunt straini



In esenta, un mountain bike nu este decat o bicicleta cu roti groase si cu multe viteze (de regula, 21, 24 sau 27), grea de 10-15 kg, care iti permite sa mergi si pe drumuri rele, bolovanoase si pe pante mai mari decat ar putea urca normal un autovehicul. Pentru MTB, in Romania sunt accesibile majoritatea masivelor montane din Carpati (mai putin cele cu caracter alpin din Fagaras, Retezat, Piatra Craiului, Parang). Exemple tipice de zone favorabile pentru mountain biking sunt platoul Bucegilor, Muntii Baiului, Apuseni, Muntii Banatului si muntii dintre Olt si Jiu, Carpatii de Curbura, Obcinele Bucovinei.



Dupa cum spune Mititean, cea mai mare parte a cicloturistilor montani care fac ture mai lungi in Romania sunt straini. "Primim aproape zilnic prin Internet cereri de informatii de la cicloturisti individuali sau de la agentii de turism sau cluburi din strainatate - Germania, Austria, Ungaria, Cehia. Majoritatea sunt turisti individuali sau perechi, mai rar grupuri". Cat despre romanii, acestia sunt foarte putini, limitandu-se sa umble cu bicicleta prin zonele de agrement de la marginea oraselor sau prin imprejurimile statiunilor.



Cei care contacteaza CCN sunt interesati mai ales de ture confortabile, cu etape de 40-60 km pe zi si urcusredus sau moderat, desfasurate pe trasee putin accidentate, cu program lejer si cu vizitare de obiective naturale si culturale. Au insa cereri si pentru ture cu caracter mai sportiv, cu etape mai lungi (70-100 km pe zi), cu diferenta de nivel mai ridicata (pana la 2.000 m), pe trasee mai accidentate si chiar pe creste de munte. "Pe acestia nu ii deranjeaza plecatul devreme si nici sosirea tarzie din tura - uneori chiar doresc putina aventura, trasee care nu au mai fost parcurse de nimeni, asumandu-si riscul de a impinge sau de a cara bicicletele pe anumite portiuni. Unii dintre ei vor si cazare in cort si masa in conditii de tabara, iar altii vor traseu lung si dur, dar cazare si masa la nivel de confort mai ridicat".



In strainatate, in general, cicloturistii merg pe cont propriu, individual sau pereche, sau in grup mic. Numai 10% dintre ei apeleaza la serviciile unei agentii de turism. "In Germania, de exemplu, milioane de oameni isi petrec cel putin o parte din concediu pe bicicleta si de aici rezulta si sute de mii de clienti pentru agentiile de profil", spune Mititean.



In Romania insa, procentul de cicloturisti care apeleaza la o structura specializata este mai ridicat, deoarece, afirma Mititean, mountain biking-ul este greu de facut pe cont propriu, mai ales din cauza vidului de informatie - nu exista harti, ghiduri si marcaje cicloturistice, cazarile posibile sunt greu sau imposibil de identificat, iar aflarea preturilor si efectuarea unei rezervari fiind aproape imposibile fara intermediari.



"Cererea este din punct de vedere calitativ in continuare foarte redusa, din cauza absentei reclamei, a infrastructurii si a serviciilor de profil. Noi am editat in 2003 primul material promotional pentru cicloturism si mountain biking (o harta promotionala in limba germana, editata in 6.000 de exemplare) care s-a distribuit gratuit".





Cel mai greu e cu transportul



CCN a obtinut in primavara ca Ministerul Turismului sa includa in pagina web de promovare turistica a Romaniei si cateva informatii despre mountain biking, dar toate acestea nu sunt decat o picatura in ocean, dupa cum spune directorul executiv al clubului. In plus, foarte multe dintre punctele unde se inchiriaza biciclete (in alte tari exista asa ceva in orice orasel sau statiune, adesea la orice gara), ofera, dupa cum spune Mititean, numai biciclete de calitate foarte modesta, care cu greu rezista la o tura mai serioasa. Astfel se explica si de ce nu au clienti, pentru ca strainii, atunci cand vad oferta, renunta.



Cu toate acestea, spune directorul executiv al CCN, cel mai mare handicap pentru cicloturistii straini este dificultatea de a veni in Romania, pentru ca nu pot sa isi aduca aici bicicleta. "Un mountain bike-ist pasionat are bicicleta lui si nu il poti convinge sa mearga in excursii lungi sau serioase pe una inchiriata, chiar daca este ieftina si buna. Bicicleta este un obiect personalizat, adaptat fiecaruia ca stil, inaltime, greutate".



Romania este "o trista exceptie" si atunci cand vine vorba de mijloacele de transport. "Cea mai mare parte a cicloturistilor montani folosesc trenul. In Romania, de un deceniu nu exista vagon sau compartiment de bagaje pe nici un tren international. Astfel, un mountain bike-ist strain poate sa vina aici numai cu bicicleta demontata si inghesuita pe undeva, dand spaga la <nas>".



Cei de la CCN sustin ca pot da zeci de exemple de cicloturisti straini care au fost nevoiti sa "negocieze" cu conductorii romani. Pentru un grup este practic imposibil sa vina in Romania, pentru ca nu are unde sa puna atatea biciclete. "Cu avionul este foarte scump. Bagajul normal al unui cicloturist pentru doua saptamani atinge 20 de kilograme fara bicicleta, aceasta fiind taxata ca bagaj suplimentar, adica pana la 100 de euro in plus. Perspectiva unui drum de 30 de ore cu autobuzul pana in Romania il descurajeaza pe cel mai pasionat cicloturist german sau elvetian, ca sa nu mai vorbim de francezi sau de altii din tari mai indepartate. De aceea, majoritatea strainilor renunta cand aud cum sta treaba cu transportul bicicletelor si aleg o alta tara unde nu au asemenea bariere".





Ati auzit de enduromaniaci?



Dupa cel din Cluj, au aparut cluburi de MTB aproape in intrega tara, la Targu Mures, Timisoara, Brasov, Resita, Satu Mare, Iasi. Acestea nu percep bani pentru excursiile organizate, fiecare participant suportand exclusiv cheltuielile proprii (masa, cazare, piese de schimb). Asociatia pentru Protectia Mediului si a Naturii Pro Biciclo Urbo din targu Mures, infiintata in 1994, are in momentul de fata 42 de membri, iar din 1997 ofera si excursii de mountain biking. "Nu stiu daca putem vorbi de cereri. Exista un grup de cicloturisti (20-30) care sunt la curent cu activitatea organizatiei. Daca excludem partea financiara, apreciem ca nevoia creste, dar nu putem estima ce s-ar intampla daca s-ar introduce tarife si daca acestea ar creste", spune Varga Istvan, presedintele asociatiei, care organizeaza anual in jur de 15-20 de excursii.



"Interesul este in totalitate autohton, iar din toata oferta noastra, cele mai cerute sunt excursiile scurte, de 50-80 km, in interiorul judetului, deoarece nu cer o pregatire deosebita, nu costa cazarea si se pot face la sfarsit de saptamana", explica Istvan.



Fundatia EnduRoMania din Timisoara a experimentat pentru prima oara la noi o noua forma de mountain biking, enduro-MTB, in care echipe de minimum trei membri se deplaseaza timp de patru zile pe un teritoriu total de 40.000 kmp, pentru a atinge 74 de puncte de control. Traseele sunt la libera alegere a participantilor, in functie de capacitatea fizica, dotarea tehnica, experienta montana si interesul de a parcurge o anumita ruta si de a atinge anumite obiective turistice. "Acestea nu sunt excursii organizate, ci o intrecere de sport-turism. Participantilor li se ofera harti turistice si o brosura cu descrierea punctelor de control si recomandari de trasee. Pentru a-i incuraja pe sportivii romani, acestia nu platesc taxa de participare, ci doar contravaloarea acestor brosuri, la costul de acoperire a tipariturii", detaliaza Carol Varga, referent al Fundatiei.



Initiativa lor a atras, in ultimii trei ani, destui "enduromaniaci" straini in zona, De aceea, unii proprietari de pensiuni turistice au inceput sa se gandeasca si la pasionatii de MTB si le pun la dispozitie conditii bune - hrana si bauturi energizante, spatii sigure de depozitare a bicicletei, spatii de uscare a echipamentului, asistenta tehnica, transportul bagajului spre o destinatie, biciclete de inchiriat si tarife cu reducere pentru cei care ajung pe bicicleta la locurile respective.





Magazinele sa traiasca



Mountain-bikingul se practica pentru toata perioada anului, inclusiv pe zapada. Cei pasionati spun ca nu exista vreme rea, ci doar echipament prost. Iar echipamentul de calitate reprezinta un adevarat efort financiar din partea practicantului de ciclism montan.



"Cred ca singurul domeniu care realizeaza venituri este cel al magazinelor de specialitate, mai ales, prin vanzarea pieselor de schimb si a accesoriilor si prin asigurarea service-ului. In toate marile orase au aparut magazine de specialitate si ateliere de reparatii, pentru ca MTB este un sport cu consumabile - se schimba cauciucuri si camere, se rup spite, cabluri si schimbatoare de viteze, se uzeaza lanturi si pinioane, se consuma spray-uri de lubrifiant, baterii de lampa si sclipitor", afirma Carol Varga.



In general, spune Varga, romanii cumpara biciclete mai mult de la magazinele second-hand, deoarece o bicicleta noua care sa poata fii utilizata in conditiile extreme de pe munte costa intre 500 si 3.000 de euro. "De aici au de castigat cei care aduc biciclete din Vest, dar, din pacate, si cei care vand biciclete furate. Un MTB second-hand costa intre 100 si 1.000 euro".



Cristian Stasin este vicepresedintele Clubului Cicloturistic Run 4 Fun din Brasov, infiintat in urma cu doi ani si care are in momentul de fata sapte membri - "suntem un grup de rebeli carora le place sa se urce pe biciclete si sa plece in lume ca sa mai scape de stresul cotidian". Stasin spune ca pana acum nu au primit cereri de organizare de tururi, pentru ca nu au prezentat inca nici un traseu si nici un circuit. "Pana la sfarsitul anului insa vom avea pregatit un circuit de doua saptamani in zona muntilor Piatra Craiului, Bran, Bucegi, Brasov si Valea Prahovei, cu cazare la pensiuni agroturistice, cu masina pentru transportul bagajelor si asistenta tehnica. Speram sa fie disponibil din primavara anului viitor. Pentru turistii straini vom asigura transportul de la si pana la aeroport".



Vicepresedintele clubului afirma ca nu poate estima cat va costa acest circuit, deoarece inca studiaza ofertele de preturi la cazare, masa si transport. "Ceea ce vom castiga vom investi in procurarea de echipament si chiar in achizitionarea de biciclete pe care apoi sa le inchiriem celor ce ar vrea sa faca un tur, dar nu au echipament".





Belgianul de la Izvorul Crisului



Agentiile de turism care au in oferta si mountain biking sunt foarte putine. Una dintre acestea este Green Mountain Holidays, infiintata in 1998 de belgianul Johan Pyfferoen. Acesta a venit in Romania in 1997 si, pentru ca avea experienta in turism (in Belgia avea o afacere tot in domeiul turismului pe care a vandut-o inainte de a veni in Romania), a infiintat agentia la Izvorul Crisului, in judetul Cluj.



Inceputul a fost greu pentru ca, spune Johan, autoritatile locale nu prea l-au ajutat. Initial a avut un singur angajat, iar acum are trei. Agentia ofera mountain biking inca de la inceput si se adreseaza numai strainilor. "Nu am prea multe cereri, pentru ca majoritatea strainilor care viziteaza Romania sunt persoane intre 40 si 60 de ani sau familii cu copii, care nu reprezinta targetul pentru excursiile de mountain biking".



Agentia ofera doua tipuri de excursii in nordul Muntilor Apuseni. Turistii parcurg sute de kilometri de drum forestier, pot vizita rezervatii naturale si pot face popasuri in comunele de pe parcurs. O excursie de doua zile la Rachitele costa 70 de euro de persoana (minim doua persoane, transportul bagajului inclus), iar o excursie de cinci zile Rasca - Poiana Horea - Rachitele - Sancraiu costa 225 de euro de persoana (minim doua persoane, cu transportul bagajului inclus). Fara transportul bagajului, turul costa 210 euro de persoana, iar cazarea pentru inca o noapte la Sancraiu costa in plus inca 25 de euro de persoana.



In ceea ce priveste excursiile individuale, o excursie de opt zile costa 295 de euro de persoana (minim doua persoane), pret in care sunt incluse cazare, masa, transportul bagajului, harti si informatii. Inchirierea unei biciclete costa 50 de euro de persoana pe saptamana. In cadrul turului se viziteaza lacul Fantanele si Tarnita, cascada de la Rachitele, manastirile de la Sancraiu, Valeni, Manastireni.



Din toata oferta agentiei, cele mai cerute sunt excursiile de hiking, adica de drumetii cu pasul, clientii fiind interesati mai mult de natura si de obiectivele culturale de pe parcurs. "Tinerii straini nu prea vin in Romania, deoarece nu gasesc aici conditiile pe care le vor, in special in ceea ce priveste infrastructura. Daca in fiecare an, pe ansamblu, pot spune ca numarul clientilor creste, pe partea de mountain biking cererea ramane aceeasi. Poate ca situatia se va schimba in cativa ani, cand infrastructura din turism (restaurante, hoteluri, magazine, baruri) din zona de munte se va imbunatati".



Directorul agentiei spune ca strainii care vin pentru acest gen de activitati, in general tineri, prefera ca dupa ce umbla prin natura sa se bucure de confort si sa se distreze, ceea ce depcamdata este cam greu in zonele montane rurale din Romania.



Concurenta pe acest segment este destul de redusa. "Din cate stiu eu, mai este o firma in Sibiu care ofera printre altele si asa ceva. In Romania, sunt multe oportunitati, dar nu sunt suficiente companii care sa ofere acelasi gen de servicii. Nu ma refer numai la mountain biking, ci la toate modurile de a petrece o vacanta activa".
diana.sava@zf.ro

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania