Pe arsita asta e destul de greu sa faci profit

Anul acesta, guvernul a decis sa subventioneze jumatate din pretul instalatiilor de irigat si al echipamentelor mobile de udare pe care agricultorii le vor cumpara din productia interna.
Suma alocata de la buget este de 300 de miliarde de lei. Chestiunea acestei subventii, ca si a altor masuri initiate in ultima vreme pentru agricultura si care vor avea efect asupra bugetului, a starnit discutii aprinse, mai toate insa din unghi politic si macroeconomic. Mai putini s-au preocupat de felul cum merg, concret, afacerile cu echipamente de irigatii. In 2002, in Romania s-au vandut echipamente de irigatii de peste 60 milioane de dolari - nu suficient insa pentru ca acest business sa asigure prosperitatea unei companii. Faptul ca prea putine din firmele in cauza isi permit sa se ocupe exclusiv cu echipamentele de irigatii denota insa ca, la fel ca si firmele care vand masini agricole ori ingrasaminte si pesticide, au de-a face cu o clientela inca prea lipsita de resurse pentru a sustine cu tehnologie moderna o agricultura unde seceta si inundatiile continua sa dicteze cantitatea si calitatea recoltei.
Mai intai se pune problema sistemelor de irigatii ca atare, adica a infrastructurii (tevi subterane si statii de pompare) fara de care echipamentele mobile de udare nu pot functiona. In 2000, conducerea Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare (SNIF), administratorul acestei infrastructuri, aprecia ca furturile si distrugerile sistemelor de irigatii au pagubit societatea, in ultimii zece ani, cu 550 de miliarde de lei si ca fata de 1990, SNIF mai avea disponibile doar jumatate dintre sisteme.
Intre timp, situatia a inceput sa se imbunatateasca, s-au facut investitii pentru repunerea in functiune a instalatiilor, insa dimensiunea a ceea ce ar mai fi de facut e data de recentul anunt al SNIF potrivit careia modernizarea sistemului de irigatii ar necesita in total 1,4 miliarde de dolari, suma din care societatea spera sa acopere 80 de milioane de dolari dintr-un credit al Bancii Mondiale.
Pe de alta parte, autoritatile recurg la parghia legislativa ca sa impiedice continuarea furturilor din instalatiile de irigatii: luna trecuta, Ministerul Agriculturii a propus prelungirea pana la sfarsitul anului 2005 a interdictiei privind cumpararea de catre firme a metalelor si a deseurilor neferoase reciclabile de la persoane fizice. Interdictia, instituita acum doi ani si care urma sa expire la 30 iulie anul acesta, mai rarise furturile din sistemele de irigatii.

Importatorii au numai de pierdut
Logic, subventia a impartit piata in doua, fiindca ii avantajeaza pe producatori si ii dezavantajeaza pe importatori, asa incat declaratiile fiecareia dintre cele doua tabere sunt destul de previzibile.
De la starea de ansamblu a sistemelor de irigatii au pornit cei de la reprezentanta firmei austriece Bauer, furnizor de echipamente pentru irigat, atunci cand au comentat efectul subventiei anuntate de Guvern. Anghel Vagai, seful reprezentantei, considera ca subventia ar fi trebuit acordata diferentiat, in functie de accesul agricultorului dintr-o zona sau alta la infrastructura de irigatii si la apa. Exista o serie intreaga de sisteme nepuse in functiune din cauza furtului integral al retelelor electrice care duceau la statiile de pompare, din cauza demontarii complete a hidrantilor de pe o anumita suprafata de teren sau a desfiintarii canalelor de aductiune ale apei, spune Anghel, iar toate aceste lucruri, in opinia lui, ar fi trebuit sa fie studiate de SNIF cu Ministerul Agriculturii.
"Subventia trebuia acordata pe anumite tronsoane, acolo unde exista interes national, atat din punct de vedere al aducerii apei, cat si din cel al consumatorilor de apa. Trebuia sa fie subventionata, de exemplu, zona Sadova-Corabia, pentru ca aici sistemul poate fi pus in functiune oricand, dar in zona consumatorii nu au instalatii de irigat. Sa nu-i subventioneze cumpararea de instalatii unuia care sta in Moldova, da banii si sta cu instalatia in curte, dar nu are ce face cu ea pentru ca nu are sistemul amenajat", sustine Vagai.
Inginerul Alexandru Levitchi, specialistul in irigatii al reprezentantei Bauer, ca principiu, ideea de subventie e buna, doar ca, aproape ca in fiecare an, acordarea subventiei vine foarte tarziu. "La Ministerul Agriculturii cineva trebuia sa stie ca in fiecare an, incepand din luna iunie, Romania intra intr-o perioada de seceta. Hotararea trebuia luata din timp, pentru ca oamenii sa beneficieze intr-adevar de ea si ar fi fost important ca statul roman sa fie interesat sa faca performanta, nu sa faca ceva numai de dragul de a face propaganda politica si electorala", adauga Levitchi.
Supararea celor de la Bauer pe autoritati se explica si prin faptul ca firma lor n-a reusit sa prinda nici un contract cu statul. Vagai si Levitchi spun ca in urma cu o saptamana au citit intr-un ziar un interviu al ministrului de resort, Ilie Sarbu, in care acesta declara ca este in discutie cu vreo patru firme privind cooperarea pe teritoriul Romaniei in ceea ce priveste productia de instalatii de irigare. "Dupa ce-am citit articolul, i-am scris ministrului o scrisoare in care ne-am aratat interesati de proiect, i-am facut o prezentare, i-am trimis un material despre instalatiile pe care Bauer le produce, dorind sa intram intr-un dialog cu Ministerul Agriculturii, dar n-am primit nici un raspuns".
Infiintata in 1995 la Bucuresti, reprezentanta Rohren und Pumpenwerk Bauer din Romania a vandut pana in momentul de fata echipamente de irigat care acopera circa 3.000 de hectare de teren, de la Galati si pana la Craiova. In opinia lui Anghel Vagai, subventionarea achizitionarii instalatiilor de irigat din productia interna este o decizie politica, luata de Executiv pe criterii discutabile si care afecteaza serios activitatea firmelor straine prezente pe piata. "Noi practic nu mai avem acces pe piata din cauza limitarii subventiei la firmele care produc in Romania. Asadar, desi noi am putea sa vindem instalatii mai ieftine si mai performante decat altii, nu putem", considera Vagai.
Pana la introducerea acestui sistem de subventii, spune el, compania sa nu a avut probleme in a-si gasi clienti pentru tehnologia Bauer. In aceste conditii insa nu poate fi vorba de o activitate profitabila, marturiseste el. "Incercam si noi sa vindem ceea ce putem la clientii pe care reusim sa-i convingem".

O chestiune de parametri
De altfel, pe piata romaneasca, firme care sa produca intr-adevar instalatii de irigat sunt foarte putine, apreciaza Vagai. "Sunt cateva firme mici, care nu pot intra insa pe piata din cauza catorva firme mamut, ale unor politicieni; acestea pretind ca produc, de fapt fac tot import sau asambleaza instalatiile cu toate componentele importate".
In opinia lui Alexandru Levitchi, instalatiile care sunt livrate la ora actuala pe piata romaneasca de diversi producatori autohtoni in colaborare cu firme straine nici nu respecta parametrii ceruti de sistemele de irigatii existente in Romania, concepute sa lucreze la presiuni medii. Apoi, companiile romanesti au importat componente sau echipamente care se preteaza la lungimile sistemelor de irigatii existente in tara, dar nu se preteaza si la punctul de racord prin care primesc apa; ca urmare, pentru ca apa nu are presiune suficienta, nici instalatiile nu realizeaza latimile de udare necesare. "Apoi, mai sunt si lucruri de finete, cum ar fi diametrul picaturii, pentru ca daca nu ai presiune la aspersor, picatura este foarte mare si distruge, compacteaza terenul si distruge plantele", adauga Anghel Vagai.
Clientilor nu li se prezinta corect instalatiile, acestia vad conditiile avantajoase si isi spun <o cumpar si vad eu ce fac cu ea>, crede el.  "Acestia dau 50% sau 30%, ca anul trecut, sau chiar nimic, cum s-a procedat in unele cazuri si bineinteles ca atunci cand omul primeste ceva gratis nu mai sta pe ganduri".
Echipamentele produse de firma austriaca au preturi cuprinse intre 12.000 de euro si 25.000 de euro, in functie de dotari si pot fi cumparate si in sistem de leasing, fara nici o garantie din partea clientului; un sistem cu care, crede Vagai, clientii romani nu sunt inca familiarizati.

Pentru altii, cererea s-a triplat
Cu totul altfel gandesc producatorii interni de utilaje pentru irigat, pentru care subventia se dovedeste foarte rentabila. "Dupa anuntarea acestei masuri, cererea de echipamente pentru irigatii a crescut de peste trei ori. Atat producatorii de utilaje, cat si cei agricoli au asteptat o astfel de masura", declara cu cateva zile in urma Corneliu Pascu, directorul general al firmei Iridex. In opinia acestuia, astfel de subventii, acordate pentru cumpararea de echipamente noi, reprezinta solutia pentru imbunatatirea sistemului de irigatii din Romania.
Implicat din 1990 in constructii civile, industriale, infrastructura si productie industriala pentru constructii, Iridex Grup din Bucuresti produce in colaborare cu o firma italiana doua tipuri de instalatii mecanizate de irigatii, in mai multe modele. Primele sunt echipamente de irigat cu deplasare liniara sau pivot, cu lungimi intre 180 si 500 de metri, destinate de regula suprafetelor mai mari de 50-150 de hectare, cu preturi in jurul sumei de 52.000 de euro, fara TVA. Celelalte au tambur, furtun si aspersor, de regula cu lungimea furtunului de 300 m, considerata de specialistii firmei cea mai frecventa la sistemele de irigatii din Romania, dar si cu posibilitatea livrarii instalatiilor cu furtun de alte lungimi, intre 110 si 650 m. Cel mai simplu model din acest tip de instalatie de irigat se vinde la pretul de 10.800 de euro, fara TVA.
Compania, care anul trecut a inregistrat o cifra de afaceri de 25 de milioane de dolari, livreaza instalatiile si in sistem de leasing, cu o durata intre 12 si 24 de luni, un avans minim de 30%, o dobanda de 14,5%, in functie de bonitatea clientului si comision de 2%.
In opinia inginerului Bogdan Croitoru, reprezentantul Iridex, acordarea subventiei pentru achizitionarea instalatiilor de irigat va avea fara doar si poate un efect benefic asupra activitatii companiei. Anul trecut, precizeaza el, in conditiile unei subventii de 1.000 de miliarde de lei, firma a vandut echipamente in valoare de 220 de miliarde, cu care s-au irigat 16.500 de hectare de teren. "Pana la ora actuala avem comenzi pentru echipamente de irigat in valoare de 150 de miliarde de lei, dar nu stim deocamdata cate se vor concretiza, pentru ca directiile agricole inca nu au dat aprobarile", a adaugat el.

La toamna vin si alte finantari
Pentru Delia Negoita, directorul general al Romet Buzau, suma de 300 de miliarde de lei este mica in raport cu cererea producatorilor agricoli. "Ne asteptam sa se dea o suma mai mare, dar daca acestea sunt posibilitatile bugetului nu avem ce face. Spre deosebire de anii trecuti, in acest an si micii producatori au inteles necesitatea unor sisteme de irigatii moderne".
Infiintat in 1991, Grupul Romet Buzau cuprinde zece firme care activeaza in patru domenii industriale: agricultura (masini agricole si instalatii pentru irigatii), apa, gaz si stingerea incendiilor. Compania produce si comercializeaza instalatii pentru filtrarea si purificarea apei, stingatoare portabile si transportabile din otel si aluminiu, sisteme complete de irigatii si dispozitive folosite in instalatiile de gaze. In 2001, cifra de afaceri a grupului a fost de 9 milioane de euro, iar pe primele opt luni ale anului trecut a ajuns la 11 milioane de euro.
Grup Romet a lansat pe piata in aceasta primavara instalatiile de irigat marca Nebraska, o marca proprie, in trei variante: cu rampe si pivoti, cu tambur si furtun si prin aspersiune. Instalatiile cu tambur si furtun sunt realizate in colaborare cu firma Lindsay Europe, filiala europeana a Lindsay Manufacturing din Statele Unite, iar cele prin aspersiune sunt realizate de firma buzoiana cu aspersoare produse de Rolland Franta.
Toate componentele acestor instalatii indeplinesc standardele europene de calitate ISO 9001, iar furnizorii componentelor de import sunt recunoscuti de Uniunea Europeana, fapt pe care reprezentantii grupului il considera deosebit de important, deoarece obtinerea de fonduri in cadrul programului SAPARD impune aceasta. Finantari pentru achizitionarea de echipamente pentru irigatii vor veni si prin fondurile SAPARD care vor fi lansate in aceasta toamna, ca si prin creditul de 80 de milioane de dolari pentru modernizarea sistemelor de irigatii, asteptat de la Banca Mondiala.
"Faptul ca guvernul a inteles ca trebuie sa capitalizeze agricultura, prin dotarea cu sisteme de irigatii subventionate, constituie un sprijin real atat pentru fermieri, cat si pentru toata populatia Romaniei, avand si un impact  major asupra cresterii PIB-ului", afirma Eugenia Botez, director de marketing al Grup Romet.

Se poate si cu telefonul mobil
Potrivit Eugeniei Botez, Grup Romet este singurul producator roman care executa gama completa de instalatii de irigat, pentru toate tipurile si marimile de exploatatii si pentru toate posibilitatile financiare (de la 1.290 euro la 96.000 euro). "Este foarte adevarat ca sistemul de irigatii national este depasit fizic, nu moral, din cauza utilizarii slabe sau a neutilizarii lui in cei 13 ani de dupa Revolutie. Insa acolo unde sistemul a fost intretinut corespunzator (la limita de avarie), instalatiile de irigat realizate de noi functioneaza la parametri corespunzatori".
De productia de utilaje pentru agricultura - atat  instalatii pentru irigatii, cat si masinile agricole (grupul a inceput productia de tractoare si masini agricole sub licenta firmei italiene Landini) -  se ocupa firma Aromet, inclusa in Grup Romet in urma cu trei ani. Directorul de marketing spune ca ultima investitie a firmei consta intr-o linie de fabricatie de tevi de aluminiu, care produce acum un nou tip de instalatie de irigat prin aspersiune, cu tevi de aluminiu."Din informatiile pe care le detinem, raportandu-ne la vanzarile de anul trecut, Grup Romet s-a situat pe primul loc intre furnizorii de echipamente pentru irigatii", declara Botez.
Ea spune ca instalatiile de la Romet sunt adaptate la tot ceea ce are nevoie agricultorul. "Pentru situatiile in care presiunea de lucru la intrarea in instalatie nu este asigurata, avem o oferta de sisteme de ridicare a presiunii. Exista si optiuni de modernizare ulterioare achizitionarii, cum ar fi sistemul de comanda prin telefonie mobila, upgradarea cu diverse accesorii care permit si efectuarea altor lucrari - de exemplu erbicidare, fertilizare - si, implicit, reduc costurile legate de aceste operatii".

De unde vine apa
In prezent, suprafata amenajata pentru irigatii in Romania este de 3,2 milioane de hectare, iar suprafata dotata tehnic este de 1,3 milioane de hectare. Potrivit Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare (SNIF), suprafata irigata este de 545.000 de hectare. Din punct de vedere tehnic, in sistemul de irigatii romanesc, irigarea se face pe trei terase. Catre prima terasa, apa se distribuie prin intermediul unui canal de distributie gravitational, dupa ce o statie de pompare principala ridica apa din Dunare sau dintr-un afluent al acesteia si o statie principala de pompare ridica apa catre terasa. Statiile de pompare sub presiune si conductele ingropate - aflate in patrimoniul SNIF - distribuie apa catre terenuri, iar terasele mai inalte sunt alimentate de statiile de pompare elevatoare consecutiv, prin canalele de distributie principale. Apoi, pe teren, apa de la statiile de pompare se distribuie prin conductele ingropate catre hidrantii amplasati in teren la distante regulate. Pentru a-si iriga culturile, fermierii iau apa de la hidranti si ataseaza laterale de distributie manuale cu aspersoare suspendate. Cel mai utilizat sistem la nivel de ferma este un echipament lateral manual de 300 m cu laterale manuale de 400 m, utilizat pentru sistemele de irigatii fabricate dupa 1985. Peste 2,8 milioane ha din suprafata totala irigata au fost proiectate sa utilizeze aspersoare, un sistem costisitor in conditiile Romaniei, utilizat inainte de 1989 in cadrul CAP-urilor si al fermelor de stat. Dupa 1990, odata cu destramarea CAP-urilor si redarea pamantului fostilor proprietari, operarea sistemului a devenit foarte dificila; proiectat sa irige suprafete mari de teren, a trebuit sa fie adaptat sa irige mii de suprafete mici. Pe de alta parte, echipamentul fermelor si pompele mobile utilizate pe multe sisteme au fost lasate in paragina, distruse, furate sau pur si simplu s-au dovedit a fi depasite din punct de vedere tehnic. Cu sisteme de productie agricola aproape neproductive, pentru agricultori a devenit astfel aproape imposibila achitarea intregului cost al operarii si al intretinerii sistemului de irigatii. Ca urmare, autoritatile au decis, in 1999, sa infiinteze asociatii ale utilizatorilor de apa pentru irigatii (AUAI), care sa preia sistemele de irigatii si sa cumpere apa. Ca sa stimuleze infiintarea asociatiilor, SNIF, societatea care asigura apa la hidrant, a practicat mereu tarife mai mici pentru asociatii in raport cu tarifele percepute agricultorilor individuali (anul trecut, asociatiile plateau 146.000 de lei pentru o mie de metri cubi de apa, iar cei independenti 440.000 de lei). Lipsa posibilitatilor financiare ale agricultorilor a dus insa in ultimii ani la intarzierea platilor catre SNIF, care a decis incepand de anul trecut sa perceapa un avans la plata serviciilor de irigatii, iar de anul acesta sa nu mai furnizeze apa celor care nu au platit in 2001 si 2002. La inceputul acestui an, SNIF avea de incasat aproximativ 110 miliarde de lei reprezentind costul serviciilor furnizate in 2001 si 2002, incluzand furnizarea apei, costul energiei electrice necesare pentru pompare si, in unele cazuri, inchirierea echipamentelor mobile de udare catre agricultori.
cecilia.stroe@zf.ro