Investiţiile străine, la minimul ultimilor 10 ani
Producţia industrială, semne rele
Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a dat semne de oboseală spre finalul anului trecut. Pe ansamblul anului 2012 producţia industrială a stagnat după ce în 2010 şi 2011 a înregistrat creşteri neîntrerupte. Producţia industrială a înregistrat în noiembrie o scădere de 1,3% faţă de aceeaşi lună din 2011, reprezentând cea mai mare ajustare din ultimii trei ani, iar în decembrie a rămas pe minus. Industria reprezintă circa un sfert din PIB-ul României. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială a crescut în 2012 cu doar 0,3%, susţinută de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze (4,6%) şi de industria extractivă (1,5%). Industria prelucrătoare a scăzut cu 0,2%. În serie brută, producţia industrială a stagnat anul trecut, cu toate că au fost înregistrate creşteri la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă, dar şi la industria extractivă, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Inflaţia, sub prognoza BNR, dar în afara intervalului ţintit
România a încheiat anul trecut cu o rată a inflaţiei de 4,95%, în creştere faţă de 3,14% în 2011 în urma producţiei agricole slabe, a scumpirii energiei, a gazelor şi a petrolului, precum şi din cauza deprecierii leului. Cererea slabă din economie nu a putut frâna o serie de creşteri de preţuri, însă cu toate acestea ultima prognoză de inflaţie a BNR, majorată în noiembrie la 5,1%, nu a fost atinsă. La începutul anului banca centrală credea că inflaţia se va ridica în 2012 la numai 3,2%. Chiar dacă prognoza de inflaţie a fost majorată cu aproape două puncte procentuale, dobânda de politică monetară a fost menţinută la 5,25% pe an, BNR preferând să-şi transmită semnalele în principal prin pârghia lichidităţii de pe piaţa monetară. Inflaţia a explodat practic în a doua jumătate a anului: de la 3% în iulie a ajuns în decembrie la aproape 5%, peste ţinta BNR, scumpirea alimentelor reflectându-se cu o anumită întârziere în cifrele publicate de statistică.
Creştere economică, "pe muchie" în 2012
Economia României a înregistrat anul trecut o creştere firavă, de 0,2%, dezamăgitoare pentru oamenii de afaceri, care au spus că este nevoie urgentă de măsuri de relansare. Ei i-au cerut Guvernului să găsească "cheia" pentru a proteja şi încuraja capitalul autohton şi, în plus, să impulsioneze exporturile, în principal pe cele din afara Uniunii Europene. Produsul Intern Brut în T4 din 2012 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,2% comparativ cu T 3 2012, pe date ajustate sezonier. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2011, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 0,3% pe seria brută şi cu 0,1% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor "semnal" anunţate de INS. Analiştii apreciază că aportul negativ al agriculturii a anulat creşterea din sectorul serviciilor şi impactul pozitiv al impozitelor nete asupra PIB, în timp ce industria şi construcţiile au înregistrat o relativă stagnare sau au scăzut. Evoluţia economiei României a fost corelată în 2012 cu cea a zonei euro, care a intrat oficial în recesiune tehnică, pentru a doua oară în ultimii trei ani, ceea ce a determinat înrăutăţirea semnificativă a cererii externe.
Deficitul bugetar s-a ajustat, dar a fost peste ţintă
Deficitul bugetar a derapat surprinzător în decembrie 2012, ajungând la 14,8 mld. lei, adică 2,5% din PIB, depăşind uşor ţinta agreată de autorităţile române cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, dar şi aşteptările Finanţelor şi ale analiştilor. Deficitul bugetar a făcut în decembrie un salt de circa 4 mld. lei (aproape 1 mld. euro) după ce în primele 11 luni a fost ţinut oarecum sub control, repetându-se astfel istoria creşterii spectaculoase a dezechilibrului bugetar în ultima lună a fiecărui an. De această dată însă creşterea deficitului a fost influenţată în principal de blocarea temporară a rambursărilor fondurilor europene ca urmare a deficienţelor constatate în anii anteriori, a revizuirii descendente a PIB-ului nominal, dar şi a nerealizării veniturilor fiscale, şi nu a fost determinată de faptul că autorităţile ar fi dat drumul la cheltuieli pe final de an, cum s-a întâmplat în trecut. A fost pentru prima dată în patru ani când s-a ratat ţinta de deficit bugetar. Ţinta de deficit pentru 2012 a fost de 2,2% din PIB calculat pe metodologia cash şi sub 3% din PIB pe metodologia europeană (ESA 95).
Comerţul a dezamăgit, revenind pe scădere
Comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator al consumului populaţiei - a adus semnale descurajatoare, revenind pe final de an 2012 în teritoriul negativ după 14 luni de creşteri neîntrerupte. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut în decembrie cu 2,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2011, pe serie ajustată. Şi faţă de noiembrie 2012 s-a înregistrat un declin, de 3,2%, al afacerilor din comerţ. Iar dinamica negativă a consumului a avut un impact nefavorabil asupra creşterii economice. De obicei, decembrie era cea mai bună lună pentru retaileri. De această dată, evoluţia consumului a reflectat activitatea economică slabă din ultima lună a anului 2012, influenţată şi de vacanţa de iarnă prelungită de Crăciun şi revelion, care a lovit în plin şi în încasările la buget ale Finanţelor. Un prim indiciu al scăderii consumului în decembrie a venit de la contracţia încasărilor din TVA. Jucătorii din comerţul modern nu au simţit scăderile anunţate de INS, ba din contră, au existat firme care au vorbit de creşteri modeste. O explicaţie pentru această situaţie poate fi majorarea preţurilor pentru mai multe produse. Astfel, la un coş de cumpărături constant sau în scădere, o majorare de preţ poate duce la creşterea vânzărilor.
Datoria publică şi-a continuat ascensiunea
Datoria publică şi-a continuat ascensiunea în 2012, ajungând la sfârşitul lunii noiembrie la 240,8 mld. lei. Ritmul de creştere s-a temperat totuşi comparativ cu anii trecuţi, avansul din 2012 fiind de 8% (respectiv 17,6 mld. lei) În următorii ani, rambursarea împrumuturilor externe va majora semnificativ serviciul datoriei pentru guvern şi banca centrală. În 2013 şi 2014 România va avea vârfuri de plată a datoriei externe de 13 mld. euro. În timp ce Ministerul Finanţelor va trebui să ramburseze atât în 2013, cât şi în 2014 suma de un miliard de euro către FMI, BNR va da înapoi 3,9 mld. euro în acest an şi 3,7 mld. euro în 2014, fără a lua în calcul şi dobânzile. În plus, în acest an ajung la scadenţă bonduri denominate în euro emise pe piaţa locală în sumă de 1,8 mld. euro. Analiştii anticipează plafonarea datoriei sub pragul de 40% din PIB doar dacă va continua ajustarea deficitului bugetar, iar economia va rămâne în teritoriu pozitiv, cu creşteri consistente de peste 2-3%.
Exporturile, pe scădere pentru prima dată în ultimii trei ani
Exporturile au revenit anul trecut în teritoriul negativ şi au scăzut cu 0,5%, în condiţiile contracţiei unor economii din zona euro, principalii parteneri comerciali ai României, deşi se estima o creştere de 7%. Declinul vine după ce în 2011 exporturile înregistrau un avans de 20%. Economia României este încă puternic dependentă de zona euro, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate, dar se observă continuarea creşterii gradului de diversificare geografică, exporturile către ţările non-UE fiind în creştere anul trecut. Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pentru schimburile comerciale externe, exporturile totalizând doar 3,1 mld. euro, cu 5% sub nivelul din 2011. Evoluţia a fost influenţată de exporturile intra-UE, care au scăzut cu 8,6%, în timp ce schimburile comerciale în afara Uniunii Europene au crescut cu 3%. Aceasta este prima scădere din ultimii trei ani. Exporturile către ţările non-EU au crescut cu 2,5% anul trecut, ajungând la o pondere de 30% în total exporturi, în timp ce exporturile către Europa au scăzut cu 1,8%. Anul trecut exporturile au totalizat 45 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
