Beneficiarii de fonduri UE: Absorbţia fondurilor este blocată din cauza absurdităţii funcţionarilor. "Ne pierdem casele pentru că se contrazic oameni din acelaşi birou"

6 ian 2012 Autor: Adelina Mihai

Foto: Shutterstock

Doi beneficiari de fonduri europene - unul din comuna Mărgineni (judeţul Bacău) şi unul din comuna Mirosloveşti (judeţul Iaşi) - spun că funcţionarii care le-au aprobat cheltuielile de proiect dau soluţii contradictorii privind decontarea acestora şi riscă să rămână pe drumuri dacă nu încheie proiectul la timp, pentru că şi-au pus apartamentele garanţie la bancă pentru obţinerea banilor europeni.

Oana Nicoleta Roşu, administratorul firmei Rofil Pan din Bacău şi Vasile Ignat, administratorul companiei Fiordepane dintr-o comună de lângă Paşcani au câştigat proiecte finanţate prin FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală), în valoare totală de aproape 200.000 de euro fiecare (din care contribuţia proprie a fost de 50%) pentru a-şi contrstrui de la zero câte o brutărie. Două proiecte aproape identice, cu acceaşi problemă: una din achiziţiile făcute în cadrul proiectelor era o furgonetă, pentru care ambii beneficiari au primit autorizaţie de achiziţie de la autorităţile din Iaşi, dar autorităţile de la Bucureşti au refuzat să le deconteze aceste cheltuieli. Motivul? Reprezentanţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) din Bucureşti, instiuţia care gestionează aceste fonduri europene şi care se află în subordinea Ministerului Agriculturii, susţin că maşinile achiziţionate ar fi pentru transport de persoane, şi nu pentru transport de marfă, potrivit beneficiarilor.

Astfel, pentru că nu se decontează cheltuielile pentru achiziţia furgonetelor şi, implicit, nu se poate încheia proiectul, beneficiarii spun că riscă să-şi piardă apartamentele, pe care le-au pus ca garanţie pentru a obţine scrisoarea de garanţie pe care banca o oferă celor care accesează fonduri europene la demararea proiectului.

"Uzura morală şi fizică este mult mai mare decât suma obţinută din fonduri europene. Azi ţi se spune într-un fel, mâine altfel, se contrazic oamenii din acelaşi birou, ba mai mult se contrazice acelaşi om pe el însuşi. Lucrurile se tot schimbă, astfel încât ţi se cere sa depui un dosar în 3 exemplare, la o săptămână ţi se spune că trebuie în 4 exemplare", spune Oana Nicoleta Roşu, care a construit din bani europeni o brutărie în satul Baraţi, comuna Mărgineni (jud. Bacău). Ea susţine că, înainte ca achiziţia furgonetei să-i fie decontată la plată, a obţinut mai multe aprobări pentru cumpărarea acesteia. Prima aprobare a fost în faza de proiect, când se trec caracteristicile generale ale bunurilor, iar a doua aprobare a fost în faza dosarelor de achiziţii, când are loc o licitaţie în urma căreia se alege firma de la care se achiziţionează marfa.

"Şi în urma unei vizite de teren de la Oficiul Judeţean Bacău a fost aprobată. Însă, după un timp, ni s-a comunicat că maşina de marfă, respectiv Autofurgonul Citroen Jumper, va fi respins la plată. Motivaţia? Nu este o maşina de marfă, ci una de transport persoane!", a spus ea. Oana Roşu a mai precizat că a obţinut autorizări pentru folosirea maşinii ca maşină de marfă şi de la alte instituţii, precum Direcţia sanitar veterinară pentru transportul de pâine şi făină, Registrul Auto Român şi chiar Citroen România. O astfel de maşină costă peste 18.000 de euro.

"După o muncă foarte grea, stres, nervi întinşi la maxim, am reuşit sa finalizăm proiectul şi să deschidem brutăria. Avem în prezent 5 angajaţi, dar nu putem să mai facem angajări (pentru că potenţialul este de 14 angajaţi), din cauză că nu putem încheia proiectul", mai spune ea.

Însă în cazul lui Vasile Ignat din Paşcani, activitatea brutăriei nici nu a început.

"Eu nici măcar nu am fost înştiinţat oficial de autorităţi că nu se decontează cheltuielile cu furgoneta. Am primit de la bancă aceasta informaţie, pentru că am garantat cu 2 aparatamente proiectul, pentru a obţine scrisoarea de garanţie. Nu mai suntem capabili să ne concentrăm pe activitatea brutăriei, pentru că ne judecăm cu ei, ca să nu rămânem pe drumuri", a spus Vasile Ignat.

Beneficiarii acestor proiecte au mai dat exemplul unei alte firme, ANTARES Buhuşi (judeţul Bacău), căreia i s-au decontat cheltuielile pentru acelaşi tip de maşină, cu aceeaşi marcă, tot în cadrul unui proiect finanţat cu fonduri europene derulat în urmă cu un an.

"Dacă se dorea achiziţionarea unui alt tip de vehicul, trebuia să nu ni se aprobe cel propus! Nu se pot schimba regulile în timpul jocului! Societatea Pambac S.A. Bacău are întreaga flotă de autoutilitare formată din autovehicule de acest gen! Ca şi multe alte societăţi!", a mai spus Oana Roşu. Ea a adăugat că sumei nedecontate la plată (jumătate din valoarea maşinii ) i se adaugă o penalizare de 41.150 lei, totalul sumei de plată fiind de 79.776 lei .

Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii Ministerului Agriculturii, ai autorităţii de management care gestionează Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi ai Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nu răspuns solicitării ZF privind contracţiile întâlnite în aceste două cazuri.

Să ceară de la primărie o pagină goală şi să justifice suma de 0,36 lei

Exemple de probleme semnalate de beneficiarii de fonduri europene

- În proiect sunt prevăzute spaţii pentru filtru de îmbrăcare şi dezbrăcare, duş, sală de mese etc. În urma depunerii cererii de finanţare ni s-a solicitat să înlocuim denumirea "sală de mese" cu denumirea "sală pentru servit masa", un lucru nu atât de simplu, întrucât trebuiau din nou listate planşele din proiect şi semnate de proiectanţi.

- La prima tranşă de plată pentru care depusesem autorizaţia de construire în două pagini, ni s-a solicitat să cerem de la primărie cea de-a 3 pagină, deşi aceasta era o pagină goală, respectiv pagina de prelungiri, la care noi nu ajunsesem, întrucât autorizaţia era în termen, aceasta doar pentru că procedurile cereau ca autorizaţia de construire să aibă 3 pagini.

- Suma de plată pentru autorizaţia de construire era prevăzută în proiect drept o cheltuială neeligibilă, cu toate acestea am primit notă de informaţii suplimentare prin care se cerea să explicăm de ce primăria ne-a încasat mai puţin cu 0,36 lei pentru autorizaţia de construire.

- La ultima tranşă de plată trebuie prezentată licenţa de produs. Licenţele de produs se obţineau de la Direcţia pentru Agricultură până în luna martie 2011, când au fost abrogate. Am solicitat acestei instituţii să-mi emită un document care să precizeze acest lucru şi care să înlocuiască documentul "licenţă de produs" la dosar. Centrul Regional Iaşi a considerat însă că nu este suficient, că dacă este abrogată legea nu sunt abrogate şi normele de aplicare, drept urmare trebuie depusă licenţa la dosar. Aşadar, a trebuit să procur nota internă pe care a dat-o ministerul Direcţiilor agricole judeţene prin care se preciza că s-a abrogat şi legea şi normele de aplicare, că nu se mai eliberează licenţe de produs şi că cei în cauză nu mai au drept de control.