Decalajele dintre România şi Vest se pot constitui însă în viitor în motoare de creştere, de relansare a consumului pentru că nu mai poate trece mult timp până în momentul în care primul televizor al familiei trebuie înlocuit sau casa de la sat se va echipa cu o maşină de spălat automată.
Statisticile din Polonia urmăresc de câţiva ani numărul de laptopuri din fiecare gospodărie, al maşinilor de spălat vase sau al roboţilor de bucătărie, în timp ce nemţii nu mai includ de mult în rapoartele statistice numărul de maşini de spălat sau al aspiratoarelor, pentru că în cazul lor s-a atins pragul de 1:1 în fiecare gospodărie şi nu mai au ce număra.
De cealaltă parte, doar 75% din gospodăriile din România au o maşină de spălat rufe şi în doar 60% din locuinţe se află un aspirator. Gradul de echipare al gospodăriilor româneşti rămâne încă departe de cel din Vest în condiţiile în care încă se mai vorbeşte despre locuinţe fără apă curentă, electricitate sau o toaletă în casă.
"Consumul în România pe anumite segmente este încă extrem de mic, chiar raportat la puterea de cumpărare a consumatorului", a spus Dan Minulescu, 44 de ani, care a dezvoltat de la zero Macromex, cel mai mare distribuitor de produse congelate până la afaceri de circa 100 de milioane de euro.
În acest context, singura direcţie posibilă este cea de creştere. Omul de afaceri Dan Şucu crede că cel mai mult de suferit din cauza crizei economice a avut-o clasa de mijloc. Acest lucru nu înseamnă că a dispărut nevoia, doar că deciziile de cumpărare sunt amânate, fie din cauza lipsei de încredere în viitor, fie pentru că bugetele familiilor nu mai sunt suficiente. Ne apropiem de momentul în care decizia privind anumite categorii de produse, aşa cum este cazul canapelelor, nu mai poate fi amânată, a mai spus Şucu.
Adrian Olteanu de la Flanco explică însă că creşterea consumului de produse electroIT spre exemplu este corelată cu investiţiile în infrastructură - dacă ne referim de exemplu la dotarea cu maşini de spălat sau alte electronice şi electrocasnice în mediul rural -, precum şi cu evoluţia veniturilor populaţiei.
"Actualul context economic european ne face să credem că nu putem vorbi despre o creştere semnificativă a pieţei decât pe termen mediu şi lung, odată cu reluarea creşterii consumului, prin încurajarea creditării", adaugă el.
De aceeaşi părere este şi Dan Ostahie, care deţine retailerul de electronice şi electrocasnice Altex. El spune că sunt evidente decalajele dintre România şi statele dezvoltate, însă achiziţiile de produse electrocasnice şi IT sunt corelate cu veniturile şi salariile. "O creştere a economiei s-ar reflecta într-o creştere a productivităţii şi ulterior într-o creştere de venituri. Este greu însă de făcut previziuni acum cu privire la momentul când vom vedea aceste creşteri." Ostahie spune că spre finalul anului situaţia din zona euro se va mai calma, şi atunci şi orizonturile României vor deveni mai clare. "Există o serie de riscuri care influenţează sau pot influenţa situaţia locală."
Cu toate acestea, România are un potenţial mare de creştere, potenţial maximizat chiar de criza economică actuală.
"România are un potenţial mare de creştere. În 2008, atunci când am început să resimţim efectele crizei, piaţa era pe trend puternic ascendent. Cu toate acestea, ne aflăm sub nivelul pieţelor europene, mult mai mature din acest punct de vedere. În plus, pe noi criza ne-a afectat cel mai mult, adâncind decalajul faţă de celelalte ţări. Acest lucru înseamnă că avem foarte mult de recuperat. Rămâne să vedem însă când veniturile românilor, încă foarte mici, ne vor permite să reducem această distanţă", spune Ciprian Hatneanu, director Retail and Technology GfK România.
În România un produs electrocasnic are trei vieţi
Decalajul României faţă de ţările din jur este unul ridicat atât la nivel de prime achiziţii ale unor produse precum maşinile de spălat vase, dar mai ales la nivelul înlocuirii produselor electronice şi electrocasnice, crede Adrian Olteanu, şeful Flanco. Acest lucru se datorează atât problemelor financiare, cât şi faptului că nu avem în general cultura investiţiilor în mod curent în noile modele din aceste categorii de produse, pentru a ne îmbunătăţi viaţa, adaugă el. "Astfel, în România rata medie de înlocuire a produselor este de 3 ori mai mare decât durata de viaţă (18,5 ani vs. 5,4 ani). Mai ales în ultimii ani, românii şi-au schimbat produsele electro-IT numai dacă acestea nu au mai funcţionat."
El crede însă că întreaga piaţă va creşte. "Estimăm o creştere accentuată pe piaţa televizoarelor LED şi LCD, respectiv televizoarele 3D, în condiţiile în care gradul lor de penetrare este unul încă scăzut, iar preţurile devin tot mai accesibile pentru populaţia cu nivel mediu, chiar şi mai scăzut al veniturilor. De asemenea, o evoluţie pozitivă va cunoaşte şi segmentul IT (notebook-uri, netbook-uri, tablete, care vin puternic din spate) precum şi segmentul telecom (smartphone-uri)."
În cazul României statisticile contorizează numărul de televizoare, fără a face o separare pe tipul de aparat - alb-negru, CRT, LCD sau LED. În Germania însă gradul de penetrare al televizoarelor LCD este de aproape 50%, în timp ce în România acestea abia sunt la început de drum.
De unde vin decalajele?
Oamenii de afaceri cred că decalajele dintre România şi alte state europene se datorează şi faptului că aproape jumătate din populaţia ţării trăieşte în mediul rural şi are venituri mult sub medie.
"Decalajul se explică atât prin procentul mare al populaţiei României care trăieşte la sate, cât şi prin situaţia financiară mai mult decât precară a majorităţii populaţiei din mediul rural", spune Alexandru Vlad, directorul executiv al lanţului de magazine cash&carry Selgros.
El mai spune că România nu a reuşit să implementeze măsuri care să ducă la o stabilizare şi creştere economică în agricultură şi implicit o îmbunătăţire a situaţiei financiare a populaţiei de la sate. "Şi, din păcate, este vorba de 40% din populaţia ţării. Spre deosebire de situaţia locală, în Polonia doar 25% din populaţie trăieşte în mediul rural, iar procentul din toate celelalte state europene este mult mai mic."
La rândul său, Dan Ostahie spune că România este împărţită în două - cea rurală şi cea urbană. El explică faptul că în cazul locuitorilor din zona rurală nu ne putem aştepta la o creştere a numărului de maşini de spălat, spre exemplu, până când nu va fi realizată o infrastructură de canalizare.
"În cazul frigiderelor, televizoarelor, telefoanelor mobile şi laptopurilor situaţia este mai bună. Internetul, spre exemplu, a pătruns în toate zonele ţării. Ţine de posibilitatea de penetrare mai uşoară a unor produse în cele două Românii."
Ostahie mai explică faptul că şi în viitorul apropiat va fi mai uşoară penetrarea în zonele rurale a unor produse precum telefoanele mobile şi laptopurile în condiţiile în care deja există infrastructura pentru ele. Pentru maşini de spălat încă nu.
Creşterea vine din zona rurală
În acest sens Alexandru Vlad, şeful Selgros în România, vine cu o soluţie, respectiv crearea bazelor pentru o agricultură modernă şi eficientă.
"Terenuri fertile avem suficiente, de asemenea premise bune pentru dezvoltarea zootehniei. Atunci când se va întâmpla acest lucru vom putea creşte consumul prin dotarea gospodăriilor din mediul rural. Iar aici potenţialul este enorm. Să nu uităm că este vorba de 40% din populaţia ţării." El mai spune că este evident că nu sectorul alimentar va creşte cel mai mult, ci cel nealimentar, respectiv produsele electronice şi electrocasnice, autoturismele, dar mai ales maşinile şi utilajele agricole. "Oricum este vorba de un proces lung. Orice măsură ce ar duce la crearea de mari exploataţii agricole şi-ar arăta roadele în câţiva ani."
În prezent, 16 agricultori români împart câte un tractor. În Polonia raportul este de doi la unu. La o suprafaţă agricolă de 9,4 milioane de hectare, România are o flotă de 175.000 de tractoare, în timp ce în Polonia la 14 milioane de hectare sunt în funcţiune 1,5 milioane de tractoare, conform datelor Organizaţiei pentru Alimente şi Agricultură (OAA) din cadrul ONU. Astfel, fiecare tractor din Polonia acoperă o suprafaţă de circa zece hectare, în timp ce în România fiecare tractor funcţional este responsabil de o suprafaţă de cinci ori mai mare.
România se află pe ultimul loc în UE şi în ceea ce priveşte numărul de maşini la mia de locuitori, cu 198 de autoturisme/1.000 de locuitori, fiind depăşită de departe şi de Bulgaria (331/1.000 de locuitori) sau Ungaria (301/1.000 loc.) Media la nivelul UE era în 2009 de 473 de maşini la mia de locuitori, ceea ce arată că potenţial de creştere există şi în piaţa auto, unul dintre cele mai lovite sectoare din economia locală în anii de criză. Cele mai recente date privind înmatriculările de maşini noi în România în 2011 arată că piaţa a scăzut pentru al patrulea an consecutiv şi că volumul de vânzări ajuns la nivelul din 1999. Atunci însă în România erau doar 124 de maşini la 1.000 de locuitori, pentru ca astăzi pragul să ajungă aproape de 200 de unităţi. Date arată însă că şi în prezent loc de creştere încă există. Acesta este însă doar unul dintre sectoarele unde România se află încă departe de media europeană şi chiar mai departe de state dezvoltate din Occident.
În cazul României statisticile contorizează numărul de televizoare, fără a face o separare pe tipul de aparat - alb-negru, CRT, LCD sau LED. În Germania însă gradul de penetrare al televizoarelor LCD este de aproape 50%, în timp ce în România acestea abia sunt la început de drum.
Oamenii de afaceri cred că decalajele dintre România şi alte state europene se datorează şi faptului că aproape jumătate din populaţia ţării trăieşte în mediul rural şi are venituri mult sub medie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
