Între timp fondul de investiţii ce controlează procesatorul israelian de lapte a decis că cifrele din bilanţurile afacerii din România nu mai justifică planurile de viitor şi nici prezenţa pe piaţa locală. Exit-ul a fost decis rapid. De la primele zvonuri până la decizia oficială au trecut numai câteva luni, iar în spate au rămas o fabrică de lapte, datorii de milioane de euro şi 1.000 de vaci.
Cele 550 de vaci de lapte din fermă au ajuns să producă acum în fiecare zi 4.000 de litri de lapte, de cinci ori mai puţin decât la începutul anului, înainte ca Tnuva să renunţe la fermă, iar aceasta să ajungă în insolvenţă.
Din acel moment, afacerea a ajuns astfel să fie condusă de administratorii judiciari, cei care au misiunea de a vinde activele fermei. Niciun ban nu va ajunge însă la Tnuva, fondurile obţinute în urma vânzării urmând a ajunge în conturile creditorilor printre care se numără bănci precum BRD, Banca Românească sau National Bank of Greece. În primele trei luni de la intrarea în insolvenţă, în intervalul martie-iunie, ferma a fost condusă de administratorii judiciari de la Capital Insol. Acum la conducerea afacerii se află ZRP Insolvency, divizia specializată în insolvenţe a casei de avocatură Zamfirescu, Racoţi, Predoiu.
Înainte de a intra în insolvenţă israelienii de la Tnuva au reuşit să susţină businessul cu vaci de lapte timp de şase ani în intervalul 2006-2011, perioadă ce coincide cu una de declin pe piaţa bovinelor. În acest interval şeptelul de bovine al României s-a redus cu 900.000 de capete, la 1,9 milioane.
Israelienii au produs lapte şase ani la Adunaţii-Copăceni
Ferma de vaci a ajuns în portofoliul israelienilor în 2003, fiind achiziţionată la acel moment în schimbul a un milion de dolari de la producătorul de carne de pasăre Agrozootehnica Mihăileşti, companie care închisese anterior unitatea ca urmare a unei epidemii. Aici producătorul de lapte a început să facă afaceri începând cu anul 2007, ferma fiind pusă pe picioare pentru a funcţiona sub forma unui scut ce ar fi trebuit să protejeze Tnuva de volatilităţile de pe piaţa laptelui şi să îi dea companiei un avantaj strategic în cadrul negocierilor cu alţi furnizori de materie primă.
În final planurile puse pe hârtie de Tnuva nu s-au potrivit cu evoluţia pieţei româneşti a laptelui. De altfel, businessul cu vaci al israelienilor nu a reuşit să depăşească în niciunul din ultimii patru ani pragul de 2,5 milioane de euro, producătorul de lapte fiind în fiecare an pe roşu. Pierderile s-au acumulat treptat, ajungând cumulat la sfârşitul anului trecut aproape de pragul de 7 milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor (MF). La aceste pierderi se adaugă şi datoriile ce totalizau 13,7 milioane de euro la sfârşitul anului trecut.
Creditorii fermei de vaci a Tnuva se vor mulţumi însă numai cu o parte din bani în condiţiile în care la prima strigare preţul fermei se ridică la 6,7 milioane de euro. Cu toate acestea, avocaţii de la ZRP spun la unison că este puţin probabil ca ferma să fie vândută la aceste preţ şi că valoarea de vânzare va scădea treptat odată cu fiecare licitaţie ce urmează a fi organizată în următoarea perioadă.
Avocaţii conduc ferma: au cumpărat furaje ca să nu moară animalele
Până la momentul în care vor reuşi să găsească un investitor dispus să cumpere ferma Tnuva, avocaţii de la ZRP au de condus un business în industria laptelui.
"Ne-am trezit cu 1.000 de animale pe cap care mureau de foame. Au fost mulţi care s-au bucurat că vor putea cumpăra bovinele ieftin, au fost încercări de a achiziţiona ferma la preţuri mici. Au făcut coadă la poartă, dar ferma este valoroasă dacă ai grijă de ea", spune Elena Cosma, partener în cadrul administratorului judiciar ZRP Insolvency, companie care conduce în prezent ferma de la Adunaţii-Copăceni.
Administratorii de la ZRP spun că investitorii au înaintat până acum oferte mici în speranţa că vor putea achiziţiona bovinele de la Adunaţii-Copăceni la preţuri de chilipir odată ce ferma va rămâne fără furaje.
Cu toate acestea, avocaţii de la ZRP spun că au luat rapid decizia de a investi 240.000 de euro în ultimele luni în fermă, bani care au fost folosiţi pentru achiziţiile de furaje, materii prime necesare pentru a asigura hrana animalelor pentru ca afacerea să revină pe linia de plutire. "Momentan costurile fermei sunt peste încasări ca urmare a producţiei reduse", spune Elena Cosma.
Lucrurile ar urma însă să se schimbe în următoarea perioadă în condiţiile în care investiţiile în furaje se vor vedea şi în creşterea producţiei. "Producţia de lapte se va dubla în următoarea perioadă, dar potenţialul fermei este de 50-60 de litri pe zi pentru fiecare animal dacă vacile sunt hrănite corespunzător."
Au semnat contracte de livrare cu procesatorii
Pe cele două linii de colectare a laptelui din fermă intră însă numai 550 de bovine, restul animalelor de la Adunaţii Copăceni fiind junici sau vieţi. Actualii administratori ai fermei spun că au semnate contracte de livrare cu mai mulţi procesatori români de lapte, unde vând acum întreaga producţie la un preţ de 1,4-1,5 lei/litru. La acest nivel al preţurilor şi la o producţie de 15.000 de litri de lapte/zi, afacerile fermei de vaci s-ar ridica la 1,5-2 milioane de euro/an, potrivit calculelor ZF.
Cotaţia pentru lapte obţinută de administratorii fermei de la Adunaţii-Copăceni este în ton cu a altor ferme de dimensiuni similare. În schimb, micii fermieri care cresc până la zece vaci de lapte obţin preţuri de până la 1 leu/litru, potrivit datelor din piaţă. "Am ales să vindem procesatorilor care au oferit cel mai scurt termen de plată, respectiv de două zile", explică Elena Cosma.
Ferma rămâne direct dependentă de achiziţiile de furaje
Deşi businessul de la Adunaţii-Copăceni continuă să funcţioneze, ferma rămâne direct dependentă de achiziţiile de furaje de pe piaţă în condiţiile în care unitatea nu deţine şi teren agricol. În general, crescătorii de vaci îşi asigură o parte din furaje cu ajutorul terenurilor agricole pe care cultivă porumb sau lucernă, materii prime agricole care sunt folosite în final pentru hrana animalelor. O astfel de strategie este adoptată de mulţi dintre marii proprietari de vaci din România, miza fiind cea de a asigura o parte din furaje, element care acoperă cea mai mare parte a costurilor dintr-o astfel de fermă.
"În zonă există terenuri ce pot fi arendate cu uşurinţă. Ferma nu deţine terenuri, dar pot spune cu siguranţă că în apropiere pot fi luate imediat în arendă 400-500 de hectare de teren arabil", spune la rândul său Valentin Istrate, medicul veterinar al fermei. Mai mult, Istrate subliniază că investitorul care va achiziţiona ferma de vaci de la Adunaţii-Copăceni are posibilitatea de a extinde afacerea în condiţiile în care curtea fermei are la dispoziţie suficient spaţiu pentru a ridica grajduri suplimentare pentru a duce numărul animalelor până la pragul de 2.500. O fermă de asemenea dimensiuni se numără printre primii zece jucători de pe piaţa românească a crescătorilor de bovine.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
