Consecinţa devastatoare a datoriilor este sub ochii tuturor. Dar în România datoria publică creşte lunar cu 700 de milioane de euro

30 dec 2011 Autor: Iulian Anghel

În toată Europa criza datoriilor suverane care ameninţă să sufoce zona euro şi, odată cu ea, întreaga Uniune Europeană pune problema acută a reducerii acesteia prin restrângerea cheltuielilor guvernamentale. În România, însă, datoria publică nu scade după cum arată datele Ministerului de Finanţe, dimpotrivă, iar acest lucru poate complica major lucrurile pentru viitor, mai ales în condiţiile diminuării perspectivelor creşterii economice sau a reintrării în recesiune. De la sfârşitul lui 2010 până la finele lui octombrie când Finanţele au raportat ultimele cifre, datoria publică a României a crescut cu 17,1 mld. lei, ceea ce corespunde unul procent de 0,7% din PIB. Astfel, datoria publică a crescut de la 194,4 mld. lei la finele lui 2010, la 211,5 mld. lei, la finele lui octombrie 2011. Ca procent din PIB, datoria publică era la finele lui octombrie la 38,6% din Produsul Intern Brut, faţă de 37,9% la finele anului trecut.

Ca ritm de creştere al datoriei, procentul de 0,7% din PIB în zece luni nu poate părea mult pentru că aceast procent are legătură cu evoluţia economiei. Altfel spus, dacă va exista o creştere economică bună, datoria ca procent din PIB va scădea şi, oricum, ea pare la un nivel sustenabil acum, dacă ne raportăm la ce se întâmplă în Europa Occidentală unde nivelul datoriilor se situează, în medie, la peste 80% din PIB. Dacă se observă însă evoluţia acestei datorii în timp, atunci lucrurile stau altfel. Pentru că, practic, datoria publică a României a înregistrat un salt spectaculos în doar câţiva ani, de la 12,4% din PIB în 2006, la 37,9% la finele lui 2010 şi la 38,6% din PIB în primele 10 luni ale lui 2011. Adică aceasta s-a triplat în nici cinci ani. Cu consecinţele de rigoare: în ultimii trei ani, cheltuielile cu dobânzile s-au triplat şi ele, ajungând la 10 mld. lei anual.

Anul viitor, România va trebui să facă noi înprumuturi de 11,2 mld. lei care se vor adăuga la datoria publică pentru a acoperi deficitul bugetar pe care şi l-a fixat la 1,9% din PIB pe metodologia cash. Concomitent, va mai trebui să caute alţi aproximativ 60 de miliarde de lei pentru a rotsogoli datoriile ajunse la scadenţă. Important va fi şi costul la care se va împrumuta, pentru că el va influenţa cheltuielile cu dobânzile. În condiţiile în care creşterea economică este pusă sub semnul întrebării, nivelul datoriei ca procent din PIB ar putea creşte şi el. Or, analiştii economic avertizează: în cazul unei ţări ca România investitorii în titluri de stat devin nervoşi când datoria publică atinge nivelul de 40% din PIB. Acest lucru înseamnă costuri mai mari de finanţare, adică o povară în plus pentru stat, dacă nu, la extremă, neputinţa de a se mai împrumuta.

Odată intrat în cercul vicios al datoriilor este greu de ieşit. Cazul Greciei este ilustrativ. În 10 ani, din 2005 până în 2010, datoriile ţării au sărit de la 100% din PIB la 150%. În primele şase luni ale lui 2011, datoriile ţării au mai progresat cu 10% din PIB, la 160%, pe fondul prăbuşirii fără precedent a economiei. Grecia este, practic, prinsă într-o capcană mortală. Pur şi simplu veniturile statului nu sunt deajuns pentru a acoperit servicul datoriei. Grecia a fost iertată de 100 mld. euro datorie, dar şi aşa este greu de ajuns la liman.

Datoria publică creşte cu valoarea deficitului, dar poate scădea ca procent din PIB, dacă există o creştere economică robustă. România nu se poate aştepta la minuni anul viitor şi nimic nu este sigur nici pentru următorii ani. Drept urmare, va fi obligată şi în 2012 să se uite foarte atent la ce cheltuieli face şi pentru ce împrumută banii. Faptul că administraţia şi-a propus un deficit bugetar zero în 2013 este un semn că înţelege, cel puţin teoretic, situaţia. Dar, dacă ne uităm la alţi indicatori vedem că cheltuielile statului, alte decât investiţiile, se menţin constante de ani de zile. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt în jurul valorii de şase miliarde de euro (5-6% din PIB) anual, în vreme ce acelea care au scăzut în timpul crizei sunt cheltuielile cu investiţiile. Statul trebuie să inverseze trendul: mai puţine cheltuieli cu consumul administraţiei, şi mai multe cheltuieli de investiţii statului.

 
Cuvinte cheie:
criza datoriilor
, datoriile Romaniei
, economia Romaniei

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide