Era nevoie de criza actuală, susţin unele companii mari dinpiaţă, pentru că a ajutat la creşterea puternică a productivităţiiprin reducerea presiunii de pe piaţa muncii pentru acordarea decreşteri salariale, consideră doi dintre participanţii la ZFExpert, Radu Timiş şi George Copos.
În condiţiile în care salariile au crescut după 2004 în fiecare ancu aproximativ 30%, criza actuală este o binecuvântare, a spusTimiş.
"În mod cert se aşază acum lucrurile la mentalitatea fiecărui om.Cine va supravieţui acestei crize va avea un viitor frumos. Vă dauun exemplu. Anul trecut aveam o productivitate de 270 de kilogramede carne pe om şi eram înnebunit că Germania avea o medie de 1.000de kilograme de carne pe om. În prezent am o productivitate de1.100 de kilograme de carne pe om şi nu am automatizat la fel demult ca Germania", a explicat Timiş.
Şi Copos consideră că forţa de muncă din România este scumpă pentrucă nu este productivă.
"Cred cu tărie că aveam nevoie de această criză. (...) Creşterilesalariale din trecut au pornit de la Guvern. Pe piaţa muncii eracompetiţie şi dacă voiai să ţii un om bun, îi dădeai 2.000 de euronet, pentru că spunea că pleacă în altă parte. A fost o presiunefantastică", a spus Copos.
El a adăugat că deşi au pierderi în prezent, firmele rezistă şicontinuă
să-şi plătească salariaţii.
"Toţi pierdem în acest moment, dar rămânem în picioare, ceea cecontează extraordinar de mult. Avem mii de locuri de muncă pe carele plătim la lumina zilei, le plătim impozitele şi taxele. Suntpuţini antreprenori autohtoni care vor rămâne în picioare",consideră omul de afaceri.
Timiş şi Copos consideră că România nu mai este la fel decompetitivă în prezent pentru atragerea de investiţii străine,pentru că forţa de muncă a devenit mai scumpă.
"În trecut eram competitivi pentru că aveam salariul 100 de dolari.Eram competitivi cu China sau India. În prezent, forţa de muncă dinRomânia este scumpă şi nu mai suntem competitivi pentru atragereade investiţii", a declarat Timiş.
Oamenii de afaceri simt că economia nu îşi va reveni anul viitor şise aşteaptă mai degrabă la o stagnare. "M-aş bucura dacă anulviitor am rămâne la nivelul de anul acesta", spune Vladimir Cohn,proprietarul Ecopack.
Cohn a adăugat că nu vede o revenire rapidă a economiei locale înviitorul apropiat, deoarece multe industrii sunt afectate şi nuexistă semnale suficiente de investiţii care să determine reluareacreşterii economice.
"Pe noi ne-a salvat exportul şi faptul că ne-am păstrat aceiaşiclienţi de ani de zile şi am crescut producţia pe baza creşteriilor. Suntem însă afectaţi de creşterea costului utilităţilor", amai spus proprietarul Ecopack.
Radu Timiş este de asemenea mai pesimist decât Guvernul - careanticipează o creştere a Produsului Intern Brut de 1-2% anulviitor.
"Am declarat anul trecut că anul acesta vom avea o scădereeconomică de 5%. La cum merg lucrurile, există toate şansele ca easă se întâmple. Dacă în industria cărnii sunt scăderi de 20% aconsumului, îmi imaginez ce se întâmplă în alte industrii, cum arfi construcţiile. (...) Pentru anul viitor, mă aştept tot la oscădere de 5% faţă de 2009", spune Timiş. Un rol important înecuaţia creşterii economice o au băncile, care după ce în 2009 aumenţinut dobânzile sus chiar dacă indicatorii de pe piaţainterbancară au început să scadă, acum fac lobby pentru a anulaefecte ordonanţei 50 care reglementează contractele de credit alepopulaţiei.
"Băncile s-au comportat ca un pompier, care atunci când a observatcă nu mai e în prim-plan, a provocat singur un incendiu. Dupăaceea, a stins doar jumătate şi se aşteaptă să-i mulţumim pentruasta. Clienţii persoane fizice erau captivi creditelor pentru că nuaveau posibilitatea de a negocia cu banca sau de a renunţa lacolaborare", a declarat Dan Şucu, preşedintele Asociaţiei MarilorReţele Comerciale din România şi proprietarul producătorului demobilă Mobexpert.
Omul de afaceri spune că ordonanţa 50, chiar dacă a venit preatârziu, este o lege bună, care permite şi persoanelor fizice săobţină un credit mai bun, aşa cum firmele au avut parte întotdeaunade negocieri.
"Trebuie să îndepărtăm lobby-ul pe care îl fac băncile pentru aanula efectele ordonanţei 50. Este decizia Guvernului de a o facemai restrictivă decât directiva europeană. Iar FMI ce legătură areîn treburile interne? Până la urmă cine conduce ţara?", a spusŞucu.
În acelaşi timp, George Copos, proprietarul Ana Holding, spune căeste tardiv să repari abia acum această problemă a contractelor decredite acordate populaţiei.
"Era o lege bună dacă se dădea în ianuarie 2009", spuneCopos.
Radu Timiş susţine însă că dezavantajul crizei pentru el a fostfaptul că băncile susţin financiar companiile aflate în insolvenţă,acumulând active neperformante, ceea ce afectează şi afacerilecelorlalţi producători. Aceştia sunt nevoiţi să suporte dobânzimai mari pe care băncile le aplică pentru a recupera din pierderilepe care le au cu clienţii rău-platnici.
"Statul a fost blând cu legislaţia insolvenţelor şi a falimentului,băncile au fost blânde şi nu au executat pe cine trebuia. Băncilecreează concurenţă neloială ţinând în viaţă companii din industrieaflate în insolvenţă", a declarat proprietarul businessului depeste 80 de milioane de euro din industria mezelurilor.
Proprietarul CrisTim este de părere că statul nu va obţineveniturile pe care şi le-a propus prin creşterea TVA, ci, dincontră, o scădere - cel puţin în industria alimentară, pe fonduldezvoltării magazinelor de proximitate cu preţuri mici în ultimaperioadă în detrimentul supermarketurilor.
"Noi am oprit toate investiţiile în momentul în care a crescutTVA-ul. Dacă noi am fost loviţi psihologic, gândiţi-vă ce se vaîntâmpla cu investitorii străini. Noi nu mai vindem decât dacăfacem promoţii de 10-20% acum", a spus acţionarul producătorului demezeluri.
Acţionarul grupului de firme Ana Holding a adăugat că deşi arepierderi în prezent, firmele rezistă şi continuă să-şi plăteascăsalariaţii.
"Toţi pierdem în acest moment, dar rămânem în picioare, ceea cecontează extraordinar de mult. Avem mii de locuri de muncă pe carele plătim la lumina zilei, tot la lumina zilei plătim impozitele şitaxele. Sunt puţini antreprenori autohtoni care vor rămâne înpicioare", consideră omul de afaceri.
El sumarizează că principalele priorităţi pentru România sunt"infrastructura, educaţia şi sănătatea".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
