ZF Special

Cum a şters dezindustrializarea oraşe întregi din România: dispariţia coloşilor din Bucovina şi Moldova

13 sep 2012 Autor: Adrian Cojocar

Cum a şters dezindustrializarea oraşe întregi din România: dispariţia coloşilor din Bucovina şi Moldova

În ultimii nouă ani populaţia celor mai mari 100 de localităţi din România a scăzut cu circa 16%, de la 9,6 milioane de persoane în 2002 până la 8,1 milioane de locuitori în 2011, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza recensă­mânturilor efectuate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Foto Shutterstock

Închiderea sau restrângerea treptată a activităţii marilor coloşi industriali care funcţionau înainte de '89, însoţită de pierderea a zeci sau sute de mii de locuri de muncă, a fost unul dintre factorii majori care au accentuat sau chiar generat fenomenul de depopulare a României. O analiză a ZF arată că oraşele care au înregistrat printre cele mai mari rate de scădere a numărului de locuitori s-au confruntat cu un declin accentuat al industriei din zonă, în condiţiile în care fabricile reprezentau stâlpii pe care se sprijinea un întreg oraş sau suflare din zonă.

"Sigur că închiderea industriei este una din cauzele scăderii numărului de locuitori. În Vaslui numai instituţiile pu­blice care mai funcţionează păs­trează locuri de muncă, pentru că în rest industrie nu prea mai există. Rulmenţi Bârlad ce mai funcţionează, restul sunt închise. Confecţii Vaslui iarăşi lucrează cred că la 30% din capacitate. În Vaslui s-a închis Hitrom care înainte de '89 avea circa 4.000 - 5.000 de angajaţi şi producea vată de sticlă şi materiale izolante. O altă companie care s-a închis este Mecanica Vaslui, care cu secţiile pe care le deţinea la Huşi şi Negreşti avea în jur de 3.500 de angajaţi. Movas Vaslui, care producea mobilă, avea şi el în jur de 1.500 de angajaţi înainte de '90 şi s-a închis. Cei care n-au mai lucrat acolo au plecat afară şi personalul de specialitate a mers în administraţia de stat", spune Elena Damian, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Vaslui.

Oraşele Vaslui şi Bârlad, ambele din judeţul Vaslui, se află pe primele locuri în ceea ce priveşte fenomenul de depopulare, între 2002 şi 2011 acestea pierzând 27,8% şi respectiv 27,7% din numărul total de locuitori.

Giganţii industriali care asi­gurau locurile de muncă ale celor mai mulţi dintre vasluieni au căzut după anul '90, iar cei rămaşi fără slujbe şi fără perspective de a-şi asigura un loc de muncă au plecat să-şi caute norocul în străinătate.

"S-au închis pentru că nu mai aveau comenzi şi au căzut în lanţ pentru că erau una dependentă de alta. Mecanica Vaslui producea echipa­mente pentru industria minieră şi aceasta închizându-se s-a închis şi fabrica. Moldosin Vaslui producea pentru sectorul petrolier, care a căzut şi el. S-a închis tot ce-a fost industrie. Nici Oltchim nu mai rezistă mult. Poate şi managementul defectuos a fost una dintre cauze. Energia, gazele, toate s-au scumpit şi, crescând preţul, nu se mai puteau acoperi costurile de producţie. La Rulmenţi Bârlad, companie emblematică pentru noi, am avut noroc că au venit investitori turci şi au menţinut producţia, dar şi acolo s-a redus numărul de angajaţi. Şi tehnica a avansat foarte mult şi, de exemplu, la o fabrică de pâine nu mai sunt necesari 100 de angajaţi pentru că este mecanizată. Erau sute de angajaţi TESA şi personal administrativ care lucrau într-o companie şi ţineau evidenţa cheltuielilor. O parte s-au dus în sistemul bancar, dar probabil că şi acesta se va cerne în viitorul apropiat", este de părere Damian.

Ea mai spune că în prezent Vasluiul se sprijină pe agricultură, unde firmele omului de afaceri Adrian Porumboiu, care lucrează circa 40.000 de hectare de teren agricol într-un grup de 8.000 - 9.000 de salariaţi, precum şi pe sistemul de lohn din confecţii.

Totuşi în ultimul deceniu companiile de confecţii din Vaslui şi Bârlad au pierdut mii de angajaţi. De exemplu, în anul 2002 la Confecţii Vaslui lucrau peste 2.200 de oameni, iar anul trecut compania mai avea doar 394 de salariaţi. Numărul de angajaţi ai Confecţii Bârlad s-a redus în acelaşi interval de la peste 2.600 la 867 anul trecut.

Cazul combinatului siderurgic Sidex Galaţi (astăzi ArcelorMittal Galaţi) este grăitor. Dacă înainte de privatizare, în 1999, în combinat lucrau peste 31.000 de angajaţi, în companie mai lucrează astăzi mai puţin de 8.000 de oameni, respectiv cu 23.000 mai puţini, la care se adaugă alte zeci de mii de oameni care şi-au pierdut slujbele în urma dispariţiei afacerilor care depindeau de gigantul siderurgic.

Nu întâmplător Galaţi este oraşul care a pierdut în ultimul deceniu cei mai mulţi locuitori. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), între anii 2002 şi 2011 oraşul Galaţi a pierdut peste 67.600 de locuitori, adică aproape un sfert din numărul total.

Tecuci, municipiu din judeţul Galaţi, ai cărui locuitori se sprijineau tot pe activitatea combinatului Sidex, a suferit de asemenea una dintre cele mai accentuate declinuri ale numărului de locuitori, recensământul din anul 2011 scoţând la iveală că numărul acestora a scăzut cu 26,2% din anul 2002.

În ultimii nouă ani populaţia celor mai mari 100 de localităţi din România a scăzut cu circa 16%, de la 9,6 milioane de persoane în 2002 până la 8,1 milioane de locuitori în 2011, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza recensământurilor efectuate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Oraşul care a înregistrat cea mai drastică scădere a numărului de locuitori din ultimii nouă ani este Roman (judeţul Neamţ), evoluţie care are la bază disponibilizările din cadrul combinatului de ţevi laminate Petrotub Roman (actualul Arcelor Mittal Roman). Între 2002 şi 2011 din combinatul de la Roman au plecat peste 3.850 de oameni, ceea ce se traduce printr-o reducere de peste patru ori a numărului de angajaţi numai în ultimul deceniu în cadrul schemelor de disponibilizări voluntare operate de producătorul de oţel ArcelorMittal.

Disponibilizările au fost justificate de conducerea combinatelor prin creşterea productivităţii în contextul investiţiilor în eficientizare derulate de acestea, însă şi producţia s-a diminuat simţitor faţă de anii dinainte de '89 în condiţiile trecerii de la o economie planificată la economia de piaţă. După '90 oamenii nu au ştiut ce să mai facă cu producţia, lipsind din companii departamentele de vânzări sau marketing şi s-au lovit cu o concurenţă aprigă venită de pe pieţele dezvoltate.

Oamenii de afaceri care au trăit acele vremuri povestesc că marile fabrici industriale ale anilor de dinainte de '90 se confruntau cu o supradimensionare puternică a personalului, nu erau obişnuiţi să facă economii la costurile de producţie pentru că nu erau concurate de giganţii străinii, pe piaţă existând unul sau maxim doi producători, aveau o tehnologie învechită datorită poziţiei de monopol pe care o ocupau şi lipsei de concurenţă, iar multe companii au căzut pe mâinile unor nespecialişti în domeniu, care au condus fabricile spre insolvenţă.

Majoritatea companiilor privatizate după '90 prin metoda MEBO, care au fost preluate de salariaţi, au intrat în insolvenţă din cauza managementului defectuos sau a altor factori şi s-au închis. O altă cauză a fost lipsa sprijinului din partea unui acţionar puternic care să susţină companiile şi într-un context de piaţă nefavorabil.

Un alt oraş afectat puternic de depopulare este Dorohoi din judeţul Botoşani, care în ultimul deceniu a pierdut 27% din locuitori, respectiv circa 8.300.

Numărul de salariaţi ai fabricii de confecţii Conted Dorohoi din localitate a scăzut la mai puţin de jumătate în ultimul deceniu, de la 1.179 în 2002 la aproximativ 500 anul trecut. Judeţul Botoşani se sprijinea înainte de anii '90 pe coloşi precum Electrocontact Botoşani, unde lucrau circa 5.700 de oameni şi care în prezent mai numără circa 120 de salariaţi.

Un fost şef de secţie din fabrică, Gheorghe Ciubotaru, care în prezent este proprietarul grupului Electroalfa, cu afaceri de 40 mil. euro, povesteşte că decăderea fabricii a venit după liberalizarea pieţei şi din cauza concurenţei străi­ne, în condiţiile în care companiile româ­neşti nu erau pregătite să facă faţă nici teh­no­logic, nici managerial şi nici din punct de vedere al forţei de vânzări cu companiile străine.

"Era de după '90 nu a pregătit oameni în foarte multe domenii. Atribuţiile de vânzare erau în mâinile câtorva jucători care erau în casele de export, restul era o piaţă centralizată. Era o vreme atât de anormală încât dădeai şpagă ca să cumperi ceva, carne sau haine. Logica economică aproape că dispăruse. Economia centralizată se pretează la nişte idei, că dacă mai construiesc o fabrică o să fie bine, dar fabricile ascundeau de fapt un şomaj mascat. Noi în Electrocontact Botoşani eram 5.700, dar fabrica ar fi funcţionat extraordinar de bine cu maxim 2.000 de oameni. Toţi se făceau că fac treabă. Era ca şi în China, şase oameni pe autobuz: unul dădea bilete, unul controla dacă a dat bilete, ca să aibă motiv să-i dea omului o bucată de pâine. Un alt motiv pentru care a murit industria a fost că la un moment dat factorul politic a ajuns să controleze economia şi aşa s-au devalizat băncile, aşa s-au devalizat mari combinate", spune Gheorghe Ciubotaru, proprietarul Electroalfa.

Cum a evoluat populaţia celor mai mari 100 de oraşe din România în ultimii nouă ani

Datele de la recensământuri arată că oraşul Oneşti din judeţul Bacău a pierdut 30% din populaţie din 2002 până în 2011, respectiv o scădere de aproape 22.000 de locuitori, care vine în contextul sistării activităţii Rafo Oneşti (RAF).

De la aproape 3.000 de angajaţi în anul 2002, cu producţia oprită de mai mulţi ani numărul de salariaţi ai rafinăriei s-a redus de trei ori până în 2011, la circa 928 de oameni. Locuitorii oraşului Oneşti au mai fost afectaţi de dizolvarea în anul 2007 a producătorului de cauciuc sintetic Carom, care în anul 2002 avea circa 2.000 de salariaţi. Combinatul chimic Chimcomplex Borzeşti din acelaşi judeţ, controlat în prezent de omul de afaceri Ştefan Vuza, mai numără în prezent circa 656 de angajaţi faţă de 1.661 în urmă cu un deceniu.

Economia oraşului Focşani din judeţul Vrancea se sprijinea pe companii precum Laminorul Focşani, societate care a fost lichidată în anul 1997 însoţită de disponibilizarea a 1.170 de salariaţi. Un număr însemnat de oameni lucrau şi la fabricile de confecţii din localitate, precum Vracon Focşani, care în anul 1992 avea circa 3.000 de salariaţi, număr care s-a redus la aproximativ 1.800 până în 2002 şi la 600 anul trecut. Sorste Focşani (fosta Milcofil), companie de confecţii care asigura peste 1.500 de locuri de muncă în urmă cu un deceniu a ajuns anul trecut să mai aibă doar 195 de angajaţi.

Topul celor mai depopulate 10 oraşe din România este completat de Piatra Neamţ, unde numărul de locuitori s-a redus cu 26,2%, ultimul recensământ evidenţiind cu 27.500 mai puţini locuitori decât cel din 2002.

Oraşul se sprijinea în trecut pe fabrici precum cele ale producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău (MECF), care în ultimul deceniu şi-a redus la un sfert numărul de angajaţi şi anul trecut mai avea 195 de salariaţi sau fabrica de confecţii Ema SA, unde în 2002 lucrau peste 1.100 de oameni, în timp ce anul trecut compania mai avea 253 de salariaţi.


Cine au reuşit: Directorii de la Aerostar Bacău

Producătorul de avioane Aerostar Bacău (ARS) este unul dintre puţinele cazuri de privatizări prin metoda MEBO care a avut succes, la mai bine de 20 de ani de la privatizare compania controlată de salariaţi deţinând supremaţia pe piaţa aeronautică din România.

În timp ce din fabrica Avioane Craiova şi producătorul de elicoptere IAR Braşov, ambele controlate de stat, a mai rămas astăzi doar o amintire, acestea închizând cea mai mare parte din capacităţile de producţie şi au disponibilizat aproape toţi angajaţii, Aerostar investeşte în dezvoltarea şi extinderea producţiei şi a devenit unul dintre exportatorii importanţi ai României într-un domeniu de înaltă tehnologie.

Pachetul majoritar de acţiuni al Aerostar, de 70% din acţiuni, a fost achiziţionat în anul 2000 pentru suma de 5,3 mil. lei de către Asociaţia Salariaţilor, PAS, care la vremea aceea era condusă de Grigore Filip, actualul director general şi preşedinte al Aerostar şi firma Iarom, fosta centrală a Industriei Aeronautice Române.

Iarom a preluat ulterior şi pachetul de acţiuni al salariaţilor şi în prezent este deţinută de Grigore Filip, directorul general al Aerostar, Doru Damaschin, directorul financiar al Aerostar, şi Mihai Toncea, fiecare cu câte 33% din acţiuni.

De-a lungul anilor Aerostar a colaborat cu giganţi internaţionali din domeniul aeronautic precum grupul EADS, pentru care a produs şi produce componente de aviaţie civilă şi piese pentru aeronavele Airbus, iar pentru olandezii de la Fokker a furnizat piese şi subansamble.

Dacă înainte de '90 producţia companiei era concentrată în special pe segmentul aviaţiei miliare, în ultima perioadă compania şi-a îndreptat mai mult atenţia spre aviaţia civilă. Aerostar a început din anul 2010 să vândă pe piaţa din SUA avionul de tip Festival R40S, un avion sport uşor cu un preţ de circa 70.000 de dolari şi în ultimii ani a încheiat un parteneriat cu firma americană Textron pentru producţia de vehicule blindate terestre.

Aerostar s-a remarcat mai ales după criza care a precedat anul 2008, în condiţiile în care statul a redus substanţial fondurile destinate industriei de aviaţie, de care depindeau aproape toate companiile din sector şi care, spre exemplu, a condus la declinul IAR Braşov.

Producătorul de avioane din Bacău a reuşit să suplimenteze cu comenzi de la export lipsa comenzilor de la stat, astfel că afacerile companiei nu au avut de suferit în urma crizei, iar în ultima perioadă, beneficiind de o relansare a industriei pe plan internaţional, şi-a majorat semnificativ vânzările.

Afacerile producătorului de avioane au urcat puternic în primul semestru din acest an, cu 38%, la 88,1 milioane de lei (20,1 milioane de euro), ca urmare a obţinerii unor comenzi mari la export, în special din ţări din afara spaţiului european, exporturile ajungând să contribuie cu 83,8% la vânzările producătorului de avioane. Compania a angajat şi circa 300 de oameni pentru a face faţă comenzilor mari, după ce în luna iulie a anunţat că a câştigat un contract în valoare de 18,5 mil. dolari (15 mil. euro), care prevede efectuarea de lucrări de reparaţii capitale pentru aeronave.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.09.2012

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Cuvinte cheie:
depopulare
, Dezindustrializarea
, industrie
, locuri de muncă
, fabrici
, uzine
Vizualizari:
Printeaza
Momentan sunt 13 comentarii Comenteaza si tu
Comentarii (13):
radu - 18 septembrie 2012, 13:26

DOROHOI = BUCOVINA

GUSTERILOR , BUCOVINA NU E DOAR SUCEVA

DACA NICI ATAT NU STITI NICI MACAR NU ARE ROST SA CITITI ARTICOLUL

vali - 18 septembrie 2012, 09:32

felicitari pentru articol. O mica precizare care ar trebui facuta. Un alt factor pentru depopularea Piatra Neamt ar fi si reducerea personalului de la MELANA Savinesti. Merita investigat ca e o poveste frumoasa si acolo...

Genocidul Romanilor - 16 septembrie 2012, 18:29

Normal ca avem nevoie de analize ca sa ne dam seama cum am fost tradati si aruncati pe minile monopolurilor globale bancare si industriale conduse de judeo-masoni. Cu acele industrii a reusit Ceausescu sa iasa din mengina FMI. Vor sa depopuleze sa faca ei ce vor cu resursele pamintului stramosesc roman. Trebuie sa fii orb sau tradator sa nu realizezi ce se intimpla.

Mmm - 14 septembrie 2012, 10:54

@Adrian: Nu inteleg motivul supararii dvs. Vi se pare cumva ca toate stirile economice din tara asta sunt despre Moldova si Bucovina?
Sunt zone cu probleme economice mari care merita atentia sau ati prefera sa le ascundem sub pres?
In loc sa spuneti, „Felicitari, domnule autor pentru analiza si va poftesc si in zona la mine”, dvs va dati ofensat ca a indraznit cneva sa public articolul cu nr. 1 milion despre Molodva. Macar de-ar fi fost asa de multe articole despre aceste zone..

Marius - 14 septembrie 2012, 08:10

Dorohoi si Botosani in Bucovina???!!!
Nici vorba. Nu e nici un oras din Bucovina citat in articol.

Ady - 13 septembrie 2012, 22:20

@eu ......Dorohoi si Botosani nu sunt din Bucovina si nici nu vor fi sunt din Moldova neocupata....nici de rusi(Basarabia) nici de Austrieci(bucowina)

ADY - 13 septembrie 2012, 22:18

@Adrian esti jenant....oamenii au scris acest articol despre Moldova (Bucovina e inclusa) pentru ca au incercat sa faca o legatura cu depopularea fara precedent si nu pentru ca sunt preocupati de Moldova. ZF este intradevar singurul ziar din Romania care a scris de o investitie de 255 milioane de dolari din Moldova spre deosebire de celelalte ziare care au editii speciale pt Transilvani asi banat si care vb de investitii mare incepand de la 1,5 milioane de euro dar nu gasesc loc pentru investii Extracarpatice. Dezindustrializarea a lovit toata Romania doar ca dupa aceea INCHIDEREA NOKIA DE LA CLUJ ERA PROBLEMA NATIONALA in timp ce alte orase nu erau luate in seama. Contributia Clujului a PIB? Daca scazi alocatia de la buget cat ramane? 25% ....Nu mai ridicati in slavi propria regiune gandeste-te la intreaga tara......

Andrei - 13 septembrie 2012, 21:30

In cazul Romanului, trebuie spus si ca cele 3 mari unitati militare au fost aproape desfiintate si majoritatea cadrelor au fost pensionate sau mutate in alte localitati;

bogdan - 13 septembrie 2012, 21:19

felicitari pentru articol! ati putea continua si cu partea a 2-a... alte orase.
@adrian: imi este mila de tine. cred ca esti doar un frustrat.

ce spuneti ? - 13 septembrie 2012, 18:32

Nu va inteleg deloc . Daca ar fi fost intreprinderi viabile ar fi produs si astazi , ca anvelopele de la Zalau si Slatina , ingrasamintele de la Targu Mures ... Ne-ati umplut urechile in anii 1990 cu " gaurile negre " , de ce tinem in viata artificial intreprinderi , s-au inchis , ce vroiati sa fi facut ? Avem alte industrii azi , Continental la Timisoara , Delphi la Iasi ... Statul trebuie sa incite la investitii in Moldova , sa faca autostrazi si aeroporturi si ACOLO ...

adrian - 13 septembrie 2012, 17:44

E asa un drag la ziarul asta de Moldova si Bucovina ca zici ca acolo e centrul economiei :)) Nu mai stiti ce "unghiuri jurnalistice" sa mai scoateti ca sa va simtiti acasa...De Bucuresti, de Banat, de Oltenia, de Ardeal ati auzit? Stiti ce aport au avut in economie pana in 1989? Stiti de orasele care au murit acolo? De cati oameni au plecat si cate industrii au disparut? Ati vazut ce a ajuns Valea Oltului, a Jiului? Cand ati fost ultima oara la Hunedoara sau Baile Herculane? Mai bine va ziceti Ziarul Moldovenilor. Greu de crezut ca o sa publicati acest comentariu. Am mari dubii ca sefii acestui ziar sunt preocupati dincolo de ce fac mamica, taticul si multele rude "dezindustrializate"

Eu - 13 septembrie 2012, 13:26

In bucovina se afla dorohoi si botosani

Paul - 13 septembrie 2012, 12:58

si, care dintre orasele de mai sus ar fi din Bucovina, dupa parerea dv?:)

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
vreaupresedinte.ro
Inchide