Piaţa sălilor de fitness din România a început să se conturezela începutul anilor 2000, când pe lângă sălile deschise la parterulblocurilor şi cluburile private dezvoltate de antreprenoriiindependenţi, au pătruns operatori internaţionali. Însăinvestiţiile masive în această piaţă s-au reflectat în ultimii treiani când, conform unei estimări ZF care ia în calcul valorileanunţate de principalii jucători, acestea însumează circa 15 mil.euro.
500 de săli de fitness în toată ţara
"În 2008 erau înregistrate la Registrul Comerţului circa 600 defirme cu activitate de fitness, dintre care jumătate nu erauactive. Estimez că în România la ora actuală funcţionează în jur de500 de săli de fitness care respectă cât de cât nişte standarde.Aceste businessuri tot apar şi dispar, este greu de ţinut oevidenţă. Sunt puţine sălile care rezistă trei ani şi asta dincauza managementului prost", spune Cezar Gregoriev, fondatorulSwedish Business Club, companie specializată în consultanţă pentrudeschiderea de săli de fitness şi vânzări de echipamente defitness.
Dacă în Bucureşti au început timid să-şi facă apariţia sălile dedimensiuni mari, în oraşe precum Constanţa, Galaţi sau Iaşi numărulde săli este redus în comparaţie cu potenţialul. "Estimez că 20-25%dintre sălile de fitness din România se concentrează în Capitală.Nu există oraş cu peste 40.000 de locuitori în care să nu fie măcaro sală de fitness. Provincia este însă în urmă cu 5-8 ani faţă deBucureşti ca dezvoltare a acestei pieţe", mai spune Gregoriev.
O sală de fitness devine profitabilă când are un minim 250-300de metri pătraţi suprafaţă totală, din care 200 de metri pătraţioperaţionali, spune fondatorul Swedish Business Club, care afirmăcă amenajarea spaţiului pentru o astfel de sală şi echipamentelecostă în jur de 120-150.000 de euro, iar sala devine profitabilădupă doi ani-doi ani şi jumătate. "Sălile de fitness merg încontinuare bine, în ciuda crizei. Nevoia de socializare este foarteacută şi a crescut puţin şi educaţia în acest domeniu."
Românii se află printre codaşii Europei când vine vorba depracticarea sportului, fiind întrecuţi doar de unguri şi greci,arată eurobarometrul "Sport şi activitate fizică" realizat subegida Comisiei Europene şi dat publicităţii la începutul acestuian. Astfel, şapte din zece români nu au practicat niciodată sportsau practică sport cel mult o dată pe lună. În ceea ce priveştenumărul românilor care trec pragul unei săli de fitness, datelestatistice arată faptul că doar patru din 100 de români merg lasală, faţă de bulgari şi cehi, una din zece persoane, sau suedezi,unu din trei.
Principalii operatori spun că motivele pentru care românii alegîn număr mic să practice sport într-o sală sunt educaţia în acestdomeniu, numărul încă mic de săli deschise mai ales în provincie,dar şi scăderea puterii de cumpărare a românilor.
Capitala are cele mai multe săli de fitness
La o simplă căutare pe Google, primul site care apare esteghidulfitness.ro care indică doar pentru Bucureşti în jur de 50 desăli mari de fitness, răspândite în 29 de zone din Capitală. Celemai multe săli sunt deschise în zona Dorobanţi şi Unirii. MuscleMaker, LadyFit, StemSure, Futura Gym, San Gym, UniqueHealth&Fitness, Alexandreea Club Fitness&Spa, Nick&BoboFitness sunt doar o parte dintre sălile din Bucureşti conformghidulfitness.ro. În schimb, pentru Constanţa, Cluj, Timişoara şiIaşi, pe site nu este încă înregistrată nicio sală.
Bucureştiul este oraşul care a atras cea mai mare parte ainvestiţiilor în sălile de fitness, unul dintre motive fiind acelacă în provincie preţul unui abonament este cu până la 50% mai mic,iar numărul de clienţi este şi el redus, cu toate că pentruconstrucţia unei săli costurile sunt similare.
"Am încercat să stabilim preţuri pentru toate buzunarele şi cutoate astea nu sunt atât de mulţi clienţi pe cât am aştepta",susţine Teodor Demetrian, manager al clubului Daimon Sport Club,care deţine şi o sală de fitness cu o suprafaţă de 400 de metripătraţi cu o capacitate de 150 de persoane.
"Faptul că nu merge lumea la fitness nu îl pun neapărat pe seamafaptului că este criză, ci şi pe faptul că nu avem educaţie în apractica sport."
Clubul a fost deschis în 2003 pe o suprafaţă totală de 7.000 demetri pătraţi. În ultimii doi ani investiţiile companiei s-auridicat la circa 2 mil. euro, investiţii necesare pentru creareaunui club de wellness.
"Ne-am extins sala de fitness, care are acum 400 de metripătraţi, am construit o piscină interioară, avem sală de aerobic,clase de spinning. Investiţia s-a ridicat la 2 milioane deeuro."
Cu toate că investiţiile companiei s-au îndreptat spreîmbunătăţirea serviciilor şi pe fondul crizei economice clubul aredus preţurile, Demetrian spune că nu sunt atât de mulţi clienţiprecum estimase.
Cel mai ieftin abonament în cadrul Daimon Club este de 45 deeuro pentru un singur serviciu, iar un abonament pe un an, cu accesnelimitat la toate serviciile costă 880 de euro. "Cei mai mulţiclienţi aleg abonamente single şi sunt mai puţini cei care merg peun abonament pe un an de zile", spune Demetrian.
Chiar dacă a achiziţionat aparatură nouă în acest an, managerulFitness Club spune că numărul clienţilor este în scădere. "Anulacest a mers mai prost ca anul trecut. Cifra de afaceri a scăzut cu25% şi la fel a fluctuat şi numărul de clienţi. Clienţii nu se uităla faptul că tu achiziţionezi aparate noi", spune Petrişor Muscalu,managerul Fitness Club, care este pe piaţă din 2003. În acest an,managerul spune că a realizat investiţii de circa 10-15.000 de euroîn aparatură nouă, profitând de preţurile mai mici. Conformpreţurilor afişate pe site-ul companiei, cel mai ieftin abonamentde fitness pentru opt ore costă 70 de lei. Conform datelor de laRegistrul Comerţului, firma Pro Drivers care operează Fitness Cluba înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 8.700 de euroşi o pierdere de 6.400 de euro. În 2008, compania avea o cifră deafaceri de 11.000 de euro şi un profit de 2.300 de euro.
Firmele continuă investiţiile în sălile de fitness chiarpe criză
Cristian Bolfoş, director general al One Fitness, spune că ceamai mare parte a clienţilor care vin la sala de fitness sunt îngeneral persoane cu studii superioare, cu venituri medii şi pestemedie. "Lunar One Fitness beneficiază de un număr de aproximativ3.500 de vizite. În anul 2009 (primul an de funcţionare - n.r) amînregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 500.000 de euro, iarpentru anul 2010 o creştere cu aproximativ 20-25%. Datorităevoluţiei bune pe care o avem încă de la deschidere, am hotărât săextindem actuala locaţie. Astfel din februarie 2011 actuala locaţieOne Fitness se va dubla ca suprafaţă", precizează Bolfoş care spunecă preţul unui abonament este cuprins între 35 şi 60 de euro.
"Am avut timp de un an un abonament la o sală foarte apropiatăde locul meu de muncă. Era tare avantajos. Dacă-mi aduc bineaminte, a costat 300 de euro pe an pentru acces nelimitat. Anulurmător, acest tip de abonament a fost eliminat şi înlocuit cuabonamente cu o durată mai mică şi mai scumpe. Rău nu cred că le-amers nici după această măsură judecând după numărul doamnelor carecontinuă să intre la sală. Am renunţat la sală şi m-am decis să iesla alergat în parc sau să fac exerciţii acasă urmărind filme pe YouTube. În plus, mi-am luat o bicicletă şi nişte gantere", explicăAna Pătraşcu (25 de ani) motivul pentru care a ales să nu maimeargă la sala de fitness.
Provincia stă cel mai prost la numărul de săli de fitness noudeschise
Mikael Fredholm, vicepreşedinte al furnizorului de servicii dewellness World Class International, spune că pe această piaţă maieste loc de dezvoltare, având în vedere că rata de penetrare(populaţia care are statut de membru într-o sală de fitness) estede 0,1%, mult inferioară celei din Suedia, unde este de 18%.
"România este pe locul al treilea din Europa ca grad deobezitate. Sunt foarte puţine persoane care merg la fitness, iaracest aspect îl pun pe seama faptului că este o lipsă de educaţieîn acest sens şi de facilităţi", precizează reprezentantul WorldClass, care a deschis pe piaţa locală prima sală a operatoruluiinternaţional în 2000, în incinta hotelului Marriott, din Capitală.Au trecut cinci ani până când operatorul suedez să lanseze un aldoilea club de wellness în incinta Raddison. În prezent, WorldClass are opt cluburi în Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Constanţa,14.000 de clienţi şi a rulat în primele şase luni ale anului ocifră de afaceri de 3,9 mil. euro, în uşoară creştere faţă deperioada similară a anului trecut. "Românii petrec în medie o orăşi jumătate la sală, pentru ei este un loc de socializare, faţă desuedezi care vin strict pentru a face sport şi stau cam o jumătatede oră", explică Fredholm tendinţele de pe piaţa locală.Investiţiile companiei pe plan local s-au ridicat la 6-7 mil. euro.Preţul unui abonament porneşte de la 200 de euro pe an în provincieşi ajunge până la 1.700 de euro pe an pentru un abonament valabilîn toate cluburile World Class din ţară.
Şi oficialii Pescariu Sport&Spa, club deţinut de tenismanulDinu Pescariu, care se adresează segmentului premium, au anunţatinvestiţii de 1 milion de euro pentru a finaliza două săli desquash şi un aqua park în aer liber în incinta clubului. Deasemenea, IDM Club Wellness Fitness, care se adresează segmentuluimediu, are în plan investiţii de 200.000 de euro într-o terasăbar-restaurant în curtea clubului IDM.
În urmă cu trei ani, CNA (Consiliul Naţional al Audiovizualului)şi IAA (Asociaţia Internaţională de Advertising) au lansat în urmaunui parteneriat o campanie pentru un stil de viaţă sănătos pornindde la o cercetare care arăta că 76% din populaţia României nu facesport, unul dintre sloganurile campaniei fiind "Pentru o viaţăsănătoasă faceţi mişcare cel puţin 30 de minute în fiecare zi".Conform datelor transmise de CNA la solicitarea ZF, nu existăinformaţii cu privire la impactul campaniei. Responsabilitateapentru susţinerea financiară a acestei campanii i-a revenitexclusiv IAA, potrivit reprezentanţilor CNA. IAA nu a răspuns laîntrebările transmise de ZF până la închiderea ediţiei.
Investiţii de 15 milioane de euro. Cum arată piaţa desăli de fitness:
- Pe piaţa locală operează circa 500 de săli de fitness
- Capitala concentrează 20-25% dintre sălile de fitness
- Bucureştiul este oraşul care a atras cea mai mare parte ainvestiţiilor în sălile de fitness, unul dintre motive fiind acelacă în provincie preţul unui abonament este cu până la 50% mai mic,iar numărul de clienţi este şi el redus, cu toate că pentruconstrucţia unei săli costurile sunt similare
- Provincia este în urmă cu 5-8 ani faţă de Bucureşti cadezvoltare a acestei pieţe
- Nu există oraş cu peste 40.000 de locuitori în care să nu fiemăcar o sală de fitness
- 920.000 de români merg lunar la sală, conform unui studiueuropean
- Un român cheltuieşte în medie pe lună 25-30 de euro la sala defitness
- Sălile de fitness încasează lunar 23-28 mil. euro
- Românii petrec în medie o oră şi jumătate la sală, pentru eieste un loc de socializare, faţă de suedezi care vin strict pentrua face sport şi stau cam o jumătate de oră
- Investiţiile pe această piaţă în ultimii trei ani se ridică lapeste 15 milioane de euro
- O sală de fitness devine profitabilă când are minimum 250-300de metri pătraţi suprafaţă totală, din care 200 de metri pătraţioperaţionali, iar amenajarea spaţiului şi echipamentele costă înjur de 120-150.000 de euro, iar cifra de afaceri este în jur decâteva sute de mii de de euro, în primul an în funcţie de numărulde aparate şi de clienţii atraşi
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
