Înjumătăţirea cheltuielilor statului cu bunurile şi serviciile, o propunere şoc prea puţin discutată

USL (PSD şi PNL) au propus recent în programul lor economicdiminuarea cotei CAS pentru angajator cu 5 puncte procentuale şi ocotă progresivă de impozitare pentru veniturile salariale - 8%, 12%şi 16%, faţă de 16% cota unică, concomitent cu plafonarea lajumătate a cheltuielilor statului cu bunurile şi serviciile. Ceînseamnă asta?

Cu alte cuvinte, statul scoate din eco­no­mie prin canalul deachiziţii de bunuri în jur de 4 mld. euro, dar îi reintroduce încircuit prin intermediul populaţiei, care, după relaxarea fiscală,ar urma să câştige puţin mai mult şi deci să cheltuiască maimult.
Nu ştie populaţia mai bine decât statul pe ce cheltuieşte banii?Achiziţiile de bunuri pe care le face statul reprezintădintot­deauna o sursă de aranjamente politice - este una dintreprincipalele surse ale cliente­lismului politic.

Episodul 2008, an de campanie electorală, este relevant. Statula cheltuit în 2008 peste 9 mld. euro pe achiziţia de bunuri şiservicii, adică mai mult decât a cheltuit pe investiţii care, înacel an, au însemnat în total în jur de 9 mld. euro (investiţiiledin bugetul general consolidat, 6, 4 mld. euro la care se adaugăinvestiţiile din bani europeni sau surse externe).

Statul român nu are însă un sistem de achiziţii publice la nivelcentralizat cum se întâmplă în alte ţări ca Austria, de pildă, cazîn care ar putea să facă economii consistente întrucât ar puteaavea o putere de negociere extrem de mare.

Un proiect pentru achiziţii de bunuri şi servicii (pentruspitale, maşini, birotică etc.) la nivel centralizat zace de un anîn sertarele Agenţiei Naţionale de Reglementare şi Moni­torizare aAchiziţiilor Publice (ANRMAP), fără ca Guvernul să-l fi luat îndiscuţie. Aşa că spitalele fac, de pildă, în multe cazuri,achiziţii de capul lor şi, după cum spune Cristina Trăilă,preşedinta ANRMAP, uneori împart contractele mari în unele mai micipentru nu le putea încredinţa direct. Cui?

Sunt nenumărate exemple de achiziţii făcute de autorităţi, maiales la nivel local, de la firme de familie, "contracte cudedicaţie" care umflă facturile statului. Deşi anul trecutpremierul spunea că va reduce în 2011 achiziţiile publice cu 20%,bugetul ministe­relor arată că ele ar urma să se reducă cuaproximativ 6%.

Însă nici acest procent nu este sigur. Datele la patru luniarată limpede: cheltuielile cu bunurile şi serviciile au crescutfaţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 8,3%. În februarie cândcheltuielile de bunuri şi servicii crescuseră cu peste 10% faţă deprimele două luni ale lui 2010, Finanţele explicau că acest lucrus-a întâmplat pentru că s-au făcut plăţi pentru servicii şimedicamente.

De altminteri, aceste cheltuieli au rămas sus şi pe timp decriză. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au crescut anultrecut în plină criză în loc să scadă, de la 6,8 mld. euro în 2009la aproximativ 7 mld. euro. Anul acesta ele ar trebui să însemne înîn jur de 6,5 mld. euro, adică 5% din PIB (aproape 14% din bugetulgeneral consolidat), faţă de în jur de 8 mld. euro (17% din bugetulgeneral consolidat şi alte surse externe) care sunt alocaţiinvestiţiilor, adică sectorul care chiar îţi oferă o perspectivă decreştere eco­nomică.

Sursa de cheltuire a banilor statului sunt aşadarachiziţiile de bunuri şi servicii şi investiţiile. Dar toatăatenţia se concen­trează acum pe investiţii întrucât nu pot fistopate pentru că ele reprezintă motorul de creştere, nu cheltuireabanilor pentru consumul instituţiilor. Din salarii s-a tăiat dejaşi este greu să mai tai, deşi se vor da în continuare şi în 2011 10mld. euro pe salarii. Mai poţi face dispo­nibilizări, dar, decealaltă parte, trebuie să plăteşti ajutoare sociale în plus.

Cheltuielile cu dobânzile la împrumuturi trebuie achitate (2mld. euro). Pensiile până la 740 de lei nu au fost impozitate,Curtea Cons­ti­­tuţională a spus că ele nu pot fi reduse, iarbugetul consolidat dă şi aici alte 10 mld. euro. Ajutoarele socialeau fost "periate", dar nu pot fi eliminate total (alte 5 - 6 mld.euro). In­vestiţiile totale înseamnă în jur de 7-8 mld. euro, darcum spuneam, nu se poate renunţa la ele.

De unde mai rămâne de făcut economii? Achiziţiile de bunuri şiservicii - aproape 7 mld. euro, în condiţiile în care pur şi simplustatul nu poate aduce la buget, deocamdată, mai mult decâtechivalentul a 32-33% din PIB.

Cele mai multe cheltuieli cu bunurile şi ser­viciile le faceanul acesta Ministerul Sănătăţii, care va cheltui pe bunuri şiservicii aproape 1 mld. lei (240 mil. euro), faţă de 350 mil. euroanul trecut. Iar această cheltuială este doar la ministerul deresort.

Ce achiziţionează de fapt statul ca bunuri şi servicii? Uneledintre cele mai frecvente achiziţii sunt combustibil, telefonie,furnituri şi mobilier, produse de curăţenie, cartuşele de toner,plicuri şi dosare, dar şi reactivi de la­borator sau medicamente,conform anunţurilor care apar cel mai frecvent pe e-licitatie.rocând vine vorba despre achiziţii de bunuri şi servicii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels