"Nu am nicio îndoială că rata de schimb este aproape o obsesiepentru români. Media îşi face datoria. Dar cel puţin mesajele săfie corecte. Indiferent ce spun aici, sub o formă sau alta totcursul îl scoate (în evidenţă - n.red.)", a spus guvernatorulIsărescu.
În ultima perioadă au apărut opinii atât din rândul oamenilor deafaceri, cât şi analişti care cer BNR să ieftinească creditul înlei chiar cu riscul unei deprecieri suplimentare a cursului pentrua ajuta economia.
De la începutul crizei financiare pe plan local, în octombrie 2008,leul a pierdut circa 20% în faţa euro, care a urcat de la 3,7 leila un vârf de 4,4 lei, atins în iunie anul acesta.
Totuşi, la nivelul actual, leul este cu numai 3% mai slab faţă deeuro comparativ cu nivelurile din 2003 -2004, deşi între timpinflaţia pe plan local a fost de circa 50% (comparativ cu decembrie2003).
Guvernatorul a reluat ideea importanţei controlului lichidităţiipentru banca centrală şi a explicat că BNR face acest control înfuncţie de instrumentele pe care le are. El a explicat că bancacentrală face emisiune şi controlul acestei emisiuni, allichidităţilor, este o funcţie vitală de care depind mai toateechilibrele din economie.
"Dacă nu prea avem titluri de stat, cum este cazul nostru, şi avemvalută, controlăm lichiditatea prin cumpărare - vânzare de valută.Tehnic vorbind, cei care se tot aventurează să citeascăoperaţiunile BNR şi le leagă numai de cursul de schimb greşesc,pentru că nu este numai acest lucru. Nu trebuie ca un curs deschimb flotant să fie neapărat fluctuant. BNR îşi face datoriacontrolând lichidităţile. Face un reglaj fin. Reuşeşte să păstrezeechilibrele macro prin pârghii indirecte controlândlichidităţile."
Isărescu a spus că banca centrală a cumpărat euro de pe piaţavalutară în primul trimestru şi a vândut valută în lunileurmătoare, operaţiuni prin care a urmărit inclusiv gestionarealichidităţii din piaţa interbancară.
Conform legii BNR îşi asumă obiectivul stabilităţii financiare, nual creşterii economice.
Isărescu, care conduce BNR de 20 de ani, a afirmat că în prezent seînfiripă ideea unui obiectiv secundar, dar nu lipsit deimportanţă, al băncilor centrale din Europa şi al BCE -stabilitatea financiară - obiectiv care ar trebui urmărit pe lângăstabilitatea preţurilor.
"Dezbaterea este în prezent dacă o bancă centrală poate să aibămai multe obiective şi să funcţioneze în mod eficient. S-a ajuns laconcluzia că stabilitatea preţurilor nu are ca dividendobligatoriu - poate să îl aibă, dar nu este o condiţie suficientă-, stabilitatea financiară. Şi criza actuală pare să dovedească cuprioritate cât de importantă este. Poţi să ai stabilitateapreţurilor, inflaţie redusă, dar nu în mod obligatoriu să ai şistabilitate financiară."
Diminuarea inflaţiei nu poate fi realizată dacă sistemul bancar nueste solid, ceea ce presupune stabilitate financiară, iar Românias-a confruntat cu această problemă mult înainte de a deveni unsubiect internaţional, în opinia guvernatorului BNR.
"Ne-a preocupat (stabilitatea financiară - n.r.) înainte de adeveni o chestiune internaţională, pentru că am avut necazurilenoastre aici. Din '98 - '99 ne-am dat seama că nu poţi să daipreţurile în jos dacă nu ai un sistem bancar relativ solid. Amvăzut problemele, în natura lor, pe viu."
Isărescu susţine că, fără a fi complementare şi a se îmbinaîntr-o armonie superbă, cele două obiective - stabilitateapreţurilor şi cea financiară - nu sunt incompatibile, însă niciperfect compatibile şi îmbinarea lor este greoaie
Ce spun analiştii: Cursul şi-a jucat dejarolul
Cursul şi-a îndeplinit deja rolul corectiv, având în vedere că dela începutul crizei leul a pierdut aproape 30% în faţa euro, iareconomia are acum nevoie de reforme structurale, spune IonuţDumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinteleConsiliului Fiscal.
"Ne-am învăţat să avem competitivitate prin preţ, să atrageminvestitori şi să stimulăm exporturile printr-un curs slab. Dar nune gândim cum să îmbunătăţim. Nu ajuţi economia cu depreciere decurs şi inflaţie, ci cu reforme structurale. Deprecierea leului şiinflaţia ar fi scenariul alternativ negativ, ar fi efectul lipseireformelor", spune Dumitru.
El consideră că leul se află aproape de nivelul de echilibrujustificat de fundamentele economice şi că o depreciere ar firiscantă.
"Dacă pui în balanţă efectele pozitive şi negative, de lanivelurile actuale în sus, apar probleme. Corelaţia dintre curs şiimporturi şi exporturi în România este mai complicată decât spuneteoria. Exportatorii sunt afectaţi pe ambele părţi (venituri şicosturi - n. red.), pentru că lohn-ul are încă o pondere mare îneconomie", apreciază Dumitru.
El admite că deprecierea cursului ar pune probleme şi băncilor,pentru că două treimi din creditele populaţiei şi companiilor suntîn valută. Totuşi, în cazul băncilor trebuie luat în calcul şirolul acţionarilor (majoritatea grupuri financiare străine), carear trebui să îşi asume responsabilitatea pentru politicile dinanii trecuţi şi să vină cu capital suplimentar, dacă este nevoie."Discutăm de o economie euroizată destul de mult pe partea decredite şi de preţuri. O depreciere de curs afectează bilanţurilegospodăriilor îndatorate în valută, ale companiilor îndatorateîn valută, în ultimă instanţă, sistemul bancar. Stabilitateafinanciară este cheie, ce ar însemna un faliment bancar.Indiferent de mărimea băncii, s-ar crea un val emoţional".
Prognozele Raiffeisen Bank indică totuşi o depreciere moderată aleului în lunile următoare, până spre un curs de 4,4 lei/euro înmartie, după care va coborî la 4,3 lei/euro în varaurmătoare.
Analistul independent Laurian Lungu, managing partner la companiade consultanţă Macroanalitica, spune că acţionarii ar trebui să îşiasume răspunderea pentru vulnerabilităţile portofoliului decredite, însă problema este acum prea mare pentru a fi tratată cuuşurinţă.
"O depreciere de curs ar afecta sistemul bancar, este vorba decapacitatea de a rambursa creditele în valută. Aici sunt riscurilecele mai mari. Este o piaţă liberă, dar dacă mulţi nu îşi mairambursează creditele, atingi o masă critică. Sunt prea multe băncicare au făcut acelaşi lucru, nu mai poţi să gândeşti aşa", spuneLungu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
