Analiză

Noul PIB pe 2011 a încurcat socotelile guvernului pentru bugetul din 2013, iar preşedintele INS a fost sacrificat

Noul PIB pe 2011 a încurcat socotelile guvernului pentru bugetul din 2013, iar preşedintele INS a fost sacrificat

Noul PIB pe 2011 a încurcat socotelile guvernului pentru bugetul din 2013, iar preşedintele INS a fost sacrificat

Autor: Claudia Medrega

07.01.2013, 00:08 1507

Produsul Intern Brut pentru anul 2011 a fost estimat iniţial de Comisia Naţională de Prognoză la 547 mld. lei, această cifră fiind folosită la construcţia bugetului.

Însă, primăvara anului 2012 a adus o surpriză plăcută, PIB-ul pe 2011 fiind calculat de INS la 578 mld. lei, astfel că au apărut 31 mld. lei în plus. Atunci nimeni nu a fost nemulţumit. Iar Ministerul Finanţelor a lucrat pentru 2012 pe un PIB majorat de la 580 mld. lei la circa 608 mld. lei.

La sfârşitul anului 2012 INS a realizat o ajustare a PIB-ului din 2011 spre nivelul luat în calcul iniţial. Potrivit Anuarului Statistic al României 2012, publicat la sfârşitul anului trecut, PIB-ul pe 2011 a fost de doar 556,7 mld. lei, mai redus cu 22 mld. lei faţă de cel estimat în martie 2012.

În urma acestei ajustări a PIB-ului din 2011, văzută de la Guvern ca o "greşeală gravă", Vergil Voineagu a fost demis de către premierul Victor Ponta de la conducerea Institutului Naţional de Statistică atribuţiile de pre­şedinte urmând să fie exercitate tem­porar, până la numirea noii conduceri, de Beatrix Gered, vicepreşedinte al instituţiei.

În replică, Institutul de Statistică a transmis că aplică metodologia Uniunii Europene privind PIB, iar datele cu privire la indicatorii statistici macroeco­nomici, în mod deosebit la Produsul Intern Brut, sunt supuse politicii de revizuire şi actualizare periodică.

Metodologia UE prevede transmi-terea pe parcursul a 21 luni pentru indicatorii anuali a trei versiuni de estimare - provizorii (la 70 de zile), semidefinitive (la 9 luni) şi definitive (la 21 luni) - iar diferenţele dintre aceste versiuni sunt inerente şi nu reprezintă erori de calcul, potrivit INS.

Când se calculează PIB-ul în varianta provizorie nu există date pri-mare complete. Iar pentru varianta provizorie a PIB sunt folosite metode indirecte de estimare a producţiei şi consumului intermediar, prin extrapo­larea datelor din anul precedent, în special pentru companii şi gospodăriile populaţiei.

În schimb, pentru varianta semi­definitivă a PIB sunt folosite metode directe, pe baza surselor de date.

În urma ajustării PIB-ului din 2011, noul PIB pentru 2012 ar urma să fie eventual de circa 583 mld. lei, dacă se menţine deflatorul şi dacă se va adeveri prognoza de creştere economică de 0,7% pentru 2012. Iar pentru 2013, în loc de un PIB de 648 mld. lei cât se estima iniţial, noul PIB ar putea fi de circa 621 mld. lei.

Şi vor urma ajustări ale veniturilor şi cheltuielilor. Veniturile la bugetul consolidat, de 32,4% din PIB, vor fi în 2013 doar 201 mld. lei, în loc de 210 mld. lei.

Iar cheltuielile la bugetul consolidat, de 34,1% din PIB, vor fi în acest an de doar 212 mld. lei, în loc de 221 mld. lei.
 

Cum rămâne cu ţintele de deficit bugetar

Dacă nivelul PIB nu este subiect al negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, deficitul bugetar este.

În condiţiile în care PIB-ul pentru 2012 va fi ajustat în jos este posibil ca ţinta de deficit bugetar asumată pentru anul trecut, de 2,2% din PIB, să fi fost depăşită de guvernul Ponta. La sfâr­şitul lunii noiembrie acest indicator era de 1,77% din PIB şi rămâne de văzut care a fost situaţia în decembrie. Pe me­to­dologia europeană (ESA 95) ţinta de deficit din 2012 a fost de sub 3% din PIB.

În cazul în care deficitul bugetar pe 2012 va ajunge la 13,6 mld. lei, pon­derea sa în PIB ar urma să fie de circa 2,3% din PIB şi nu doar de 2,2% din PIB cât se estima iniţial.

Dacă până acum 2012 se contura a fi anul în care România să iasă din pro­cedura de deficit bugetar excesiv, acum lucrurile nu mai sunt atât de sigure.

În ultimii doi ani Finanţele au reuşit să reducă deficitul bugetar în principal în urma aplicării unor măsuri dure de austeritate. România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concre­tizate în disponibilizări, tăierea sala­riilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA, în timp ce companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.

Comisia Europeană a anticipat că deficitul bugetar va coborî la 2,8% din PIB în 2012 şi la 2,4% din PIB în 2013, pe metodologia ESA, ceea ce ar însemna deficite mai mici cu circa un punct procentual pe metodologia cash. Pentru 2014, CE estimează un deficit bugetar de 2% din PIB.

Principalele riscuri pentru buget pentru perioada următoare vizează posibile corecţii financiare legate de accesarea fondurilor UE sau finanţarea de la buget a unor proiecte prioritare, acumularea de noi arierate, în special la nivel local, sau lipsa de progrese în restructurarea companiilor de stat, care ar pune noi presiuni pe buget în anii următori.
 

Ce spuneau analiştii despre defi­citul bugetar înainte de ajustarea PIB pentru 2011

Deficitul bugetar al României va scădea sub 3% din PIB în 2012 (pe metodologia ESA, bazată pe angaja­mente de plată), ţara putând ieşi astfel din procedura de deficit excesiv, afirma Cătă­lina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. Însă, conti­nua­rea procesului de consolidare fiscală în 2013 şi atingerea ţintei de deficit buge­tar de 2,2% din PIB (metodologia ESA) va necesita reforme adiţionale.

"Având asistenţa Fondului Mo­netar International şi a Băncii Mon­diale, autorităţile naţionale intenţio­nează să implementeze o serie de reforme care includ: creşterea gradului de colectare a taxelor, simplificarea procedurilor de plată, îmbunătăţirea procesului de monitorizare a averilor, prioritizarea cheltuielilor de capital prin planuri de investiţii multianuale şi reducerea pierderilor generate de companiile de stat. Primul şi ultimele două elemente de pe listă s-au regăsit permanent printre priorităţile guver­nelor, însă rezultatele au fost limitate", consideră Molnar.

Eugen Sinca, analist BCR, afirma că deficitul bugetar ar putea fi redus marginal spre 2% din PIB în 2013 (stan­darde cash), după eforturi semni­ficative de consolidare fiscală în ultimii ani. În termeni nominali, deficitul bu­getar se va reduce cu numai 2-3 mi­liarde de lei în acest an, faţă de o medie anuală de 10 mld. lei în 2011 şi 2012, ceea ce lasă resurse mai mari la dispoziţia Guvernului.

BRD-SocGen anticipa un deficit bugetar de 2,5% din PIB atât pentru 2012, cât şi pentru 2013.

Florentina Cozmâncă, senior eco­nomist RBS Bank, susţinea că deficitul bugetar va continua să se încadreze în ţintele agreate cu instituţiile financiare internaţionale.

Cum a explicat INS cifrele diferite de PIB pentru 2011

Pentru anul 2011, din analiza rezultatelor economice agregate pe baza surselor de date disponibile a rezultat o cre[tere a ponderii consumului intermediar \n produc]ie, de la 61,3% (pondere estimat` pentru anul 2010 [i utilizat` la varianta provizorie 2011) la 64,6% (pondere calculat` pe baza surselor complete de date) \n varianta semidefinitiv`.

Cea mai mare contribu]ie la cre[terea consumului intermediar au avut-o societ`]ile nefinanciare (\ntreprinderi) ceea ce a condus la o majorare a consumului intermediar nominal pentru anul 2011 [i implicit o reducere a valorii adaugate brute [i a PIB cu aproximativ 26 mld. lei. Aceast` pondere mare s-a mai \nregistrat \n perioada 1995-1997.

n anii care au urmat consumul intermediar nu a reprezentat mai mult de 59-62% din valoarea produc]iei. Majorarea nu a putut fi anticipat` la varianta provizorie din lipsa oric`ror informa]ii privind consumurile intermediare efective pentru anul 2011.

Diferenţele între PIB provizoriu şi PIB semidefinitiv

Produsul Intern Brut reflectă valoarea adăugată brută în economie (calculată ca diferenţă între producţie şi consumul intermediar) şi influenţele impozitelor şi ale subvenţiilor pe produs.

Diferenţele dintre varianta provizorie şi cea semidefinitivă a PIB sunt influenţate atât de sursele de date diferite existente la momentul realizării estimărilor, cât şi de metodele de calcul folosite.

Când se calculează PIB-ul în varianta provizorie nu există date primare complete. Pentru varianta provizorie a PIB sunt folosite metode indirecte de estimare a producţiei şi consumului intermediar, prin extrapolarea datelor din anul precedent, în special pentru companii şi gospodăriile populaţiei.

În cazul societăţilor financiare şi administraţiilor publice, producţia şi consumul intermediar se determină direct, pe baza surselor de date din bilanţuri şi buget. Pentru varianta semidefinitivă a PIB sunt folosite metode directe, pe baza surselor de date.

Datele folosite sunt din: surse statistice (ancheta bugetelor de familie, ancheta structurală în întreprinderi, ancheta forţei de muncă în gospodării, conturile economice pentru agricultură etc.), surse administrative de la Ministerul Finanţelor (execuţia bugetului general al administraţiilor publice şi declaraţiile pe venit), surse contabile şi financiare (situaţiile financiare ale băncilor şi ale companiilor) şi alte surse (balanţa de plăţi de la BNR). Impozitele şi subvenţiile pe produs se calculează pe baza datelor din bugetul consolidat.

INS aplică metodologia UE privind PIB, care prevede transmiterea pe parcursul a 21 luni pentru indicatorii anuali trei versiuni de estimare - provizorii (la 70 de zile), semidefinitive (la 9 luni) şi definitive (la 21 luni) - iar diferenţele între ele sunt inerente şi nu reprezintă erori de calcul.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO