Nici partidul de guvernământ nu pare a fi complet de acord cuaceastă idee, cu atât mai puţin coaliţia de guvernare. Una dintrevariante este împărţirea ţării în regiuni pe actuala structură aregiunilor de dezvoltare (este simularea grafică pe care ZF afăcut-o pentru a arăta ce înseamnă împărţirea ţării astfel). DarPDL susţine că examinează şi o împărţire teritorială cu 12 regiuni(UDMR, partenerul de guvernare al PDL, vrea 16 regiuni), dar nimicnu este sigur. "Se discută", susţine premierul Emil Boc. Se discutăce? Se discută cu cine? Mister total din partea PDL. Până va venicu proiectul aşa cum a făcut cu toate proiectele majore în ultimiidoi ani - le-a aruncat pe masă şi "înghiţiţi-le!".
Este normal aşa ceva?
Este un anunţ prea în pripă, spune profesorul Ioan Ianoş de laFacultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti. Ianoş alucrat în anii 2000 la trasarea actualelor regiuni de dezvoltarecare au fost apoi prezentate UE şi acceptate ca atare. El adaugăînsă că doi ani de zile echipa sa lucrat la acest proiect şiargumentează în continuare de ce "grăbeşte-te încet" este osintagmă foarte potrivită pentru un demers ca acela de faţă.
Logica principală în împărţirea în regiuni stă în capacitateaunei astfel de structuri de a dezvolta relaţii cu alte regiunisimilare la nivel european, spune Ianoş.
"Organizarea în regiuni trebuie să aibă în vedere plasareaoraşelor pe paliere de dezvoltare astfel încât fiecare dintrelocalităţi să ofere servicii complementare."
Totuşi, noua organizare în regiuni urmează a fi făcută pearhitectura existentă a vechilor judeţe (în sensul că nu se va"rupe" din judeţe, ele urmând a fi "conturul" regiunilor), încondiţiile în care fiecare dintre acestea au calitatea de ordinatorde credit, drept urmare venitul său va merge cu totul la o regiunesau alta.
Pe de altă parte, cinci oraşe mari din România au calităţilenecesare pentru a avea calitatea de "capitală" a uneia dintre noileregiuni administrative, spune profesorul bucureştean. Astfel,Timişoara, Iaşi, Craiova sau Cluj pot asigura o paletă de serviciisuficient de vastă, fiind capabile să furnizeze aproape toateserviciile care sunt furnizate în Capitală. În plus, Constanţa areo capacitate de furnizare de servicii publice aproape la fel debună şi poate ajunge din urmă celelalte cinci oraşe, arată el.
"Aceste oraşe, în jurul cărora vor gravita regiunile, trebuie săasigure servicii la o masă critică de populaţie din regiune,minimum 2 milioane de locuitori, şi să asigure o relaţie deierarhizare între servicii. Trebuie făcută şi o complementaritateîntre judeţele bogate şi cele sărace", explică Ianoş. Totuşi,profesorul subliniază că introducerea noii structuriadministrative nu poate fi făcută brusc, evidenţiind necesitatea"pregătirii terenului" pentru o astfel de mişcare, în condiţiile încare există riscul de apariţie a unor inegalităţi între centreleadministrative şi celelalte oraşe care gravitează în jurul lor sauîntre regiuni.
"Regiunile actuale sunt competitive. Prima organizare ar fi caregiunile de dezvoltare actuale să fie transformate în regiuniadministrative. Ar trebui să fie realizaţi poli rurali şi polilocali care să asigure o dezvoltare endogenă pe întreg teritoriulregiunii administrative."
Noua bombă aruncatăde Guvern: renunţarea la judeţe şi trecerea la regiuni. De undegraba?
Cu toate că terenul este aparent pregătit, în condiţiile în careregiunile de dezvoltare din prezent funcţionează ca un pasintermediar către introducerea noilor structuri, ar trebui sătreacă cel puţin 1,5 - 2 ani pentru a fi luate toate măsurilepentru a putea avea un cadru administrativ complet funcţional.
"Am lucrat aproape doi ani la proiectul privind regiunile dedezvoltare pe care l-am înaintat Comisiei Europene."
În plus, există riscul ca în cazul aplicării unui proiectredactat superficial să apară la nivel local inadvertenţe întreoraşe de genul celor cu care se confruntă Africa după ce în urmaConferinţei de la Berlin graniţele au fost trasate arbitrar.
"Bineînţeles că nu vor apărea conflicte violente ca în Africa,dar, spre exemplu, atunci când lucram la planul de dezvoltareregională, Clujul nu a dorit să fie în aceeaşi regiune cu Alba sauBuzăul nu a vrut să fie alături de Ploieşti", spune Ioan Ianoş.
Vasile Puşcaş, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj,fost negociator-şef al României cu UE în momentul în care problemaregiunilor de dezvoltare se punea cu acuitate, îşi aminteşte cât dedificile au fost discuţiile la acea vreme.
Regiunile de dezvoltare în România au fost create în 1997 înfelul următor: mai mulţi experţi ai UE au venit aici, au mers pedatele statistice (număr de populaţie, PIB, suprafaţă etc.) şi auîmpărţit România în regiuni, lucru acceptat de Guvernul român.
În 2003-2004 legea a fost modificată pentru că judeţele nu seacomodau cu regiunile în care fuseseră plasate - era vorba atuncide fonduri care se acordau regiunilor.
"Discuţia care se se dezvolta atunci era de eficienţă aabsorbţiei fondurilor UE. Şi acum se spune că fondurile nu suntabsorbite eficient. Dar nu sunt absorbite din cauza regiunilor saua lipsei de capacitate a autorităţilor locale de a face proiectepentru absorbţia banilor? Ultima variantă este cea adevărată. Ceidin administraţiile locale nu se consultă cu alţii, nu văddezvoltarea la nivel regional, s-au împărţit pe parohii, fiecarevrea să păstreze banii pentru el. Aici este problema", spunePuşcaş. Potrivit profesorului din Cluj, înainte de a avansavarianta unor modificări în structura administrativă esteobligatorie efectuarea unor studii de impact care să verificefuncţionalitatea, în primul rând, a noilor structuri.
Or, tocmai acest studii nu există sau nu sunt făcute publice deGuvern.
Preşedintele Traian Băsescu a reluat ieri tema îndelungpromovată de premierul Boc luni, afirmând că reorganizarea vadiminua birocraţia şi va lăsa comunităţile să acţioneze în acord cupropriile decizii.
El a susţinut că reorganizarea se poate face în acest an.
"Credem că în acest an vom fi capabili să avem o reorganizareadministrativă pentru a diminua numărul autorităţilor locale,pentru a diminua birocraţia şi pentru a creşte autonomia oraşelor,satelor şi de a lăsa comunităţile să acţioneze în acord cudeciziile lor proprii decât să aibă o decizie centralizată", a spusşeful statului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
