„Compania de drumuri are un impact major, pentru că centralizează contracte cu valori foarte mari, care din păcate în multe cazuri au fost întârziate din lipsa bugetelor, iar în alte cazuri chiar blocate complet. Mai mult, nici nu s-au mai organizat noi licitaţii. Nu-mi dau seama care este cauza reală, poate s-au contractat deja prea multe lucrări care nu mai pot fi susţinute din punct de vedere financiar“, spune Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).
Lucrările la peste 70 de kilometri de autostrăzi pe ruta Lugoj-Deva aşteaptă şi în prezent să fie demarate, în ciuda faptului că a trecut aproape un an de la data la care Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a publicat anunţul de participare la licitaţiile pentru trei loturi din autostrada Lugoj-Deva.
Întârzierile au fost cauzate de faptul că numele câştigătorilor iniţiali au fost anunţate abia la finalul lunii mai, la nouă luni de la anunţul licitaţiilor, iar ulterior au urmat perioadele de contestaţii.
Spre comparaţie, în 2011, când statul scotea la licitaţie construcţia a 183 de kilometri de autostrăzi pe Coridorul IV paneuropean, numele constructorilor a fost anunţat după doar două luni, iar în cel mult şase luni lucrările au şi demarat.
Unul dintre contractele de pe Lugoj-Deva în cazul căruia situaţia a fost lămurită recent este cel de construcţie a lotului al patrulea, cu o lungime de 22 km. Câştigătoare au fost desemnate firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, ambele deţinute de Dorinel Umbrărescu, după ce Curtea de Apel Bucureşti a întors o decizie formulată în urmă cu o lună de Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC).
CNSC aproba în urmă cu o lună contestaţia depusă de austriecii de la Strabag, care au participat la aceeaşi licitaţie, argumentând că cifra de afaceri a companiilor lui Umbrărescu, care fuseseră numite iniţial câştigătoare, era mai mică decât cea stipulată în caietul de sarcini, dar şi că oferta financiară cu care Spedition UMB şi Tehnostrade au câştigat licitaţia este cu 40% sub valoarea estimată de construcţie.
Alte două licitaţii pentru care compania de drumuri a anunţat câştigătorii în urmă cu mai bine de o lună, pentru construcţia loturilor 2 şi 3 din autostrada Lugoj - Deva, aşteaptă astăzi o decizie din partea Curţii de Apel Bucureşti, după ce Spedition UMB şi Tehnostrade au arătat că au fost descalificate pe nedrept din cadrul licitaţiilor pentru că cifra de afaceri a asocierii, dar şi ofertele financiare depuse ar fi fost prea mici.
CNADNR a apăsat pedala de frână în primul semestru în ceea ce priveşte noile licitaţii, având în vedere că cele mai mari nouă contracte semnate în această perioadă au avut o valoare cumulată de sub 6 milioane de euro şi s-au referit la modernizarea infrastructurii pentru siguranţa circulaţiei pe DN 1, servicii de asistenţă juridică şi actualizări ale unor proiecte tehnice pentru contracte ce au fost reziliate.
Mai mult, proiectele de autostrăzi aflate în prezent în construcţie sunt deja în întârziere, având în vedere că multe dintre şantierele situate pe Coridorul IV paneuropean aveau ca termen de finalizare luna aprilie a acestui an, însă data la care vor fi deschise circulaţiei a fost decalată cu cel puţin câteva luni, în condiţiile în care stadiul lor fizic de execuţie nu depăşeşte 55-70%.
Într-o perioadă în care statul a tăiat drastic cheltuielile cu investiţiile, iar plăţile pe care le mai face către constructori sunt în mare parte restanţe din anii anteriori, demararea unor noi lucrări de autostrăzi ar aduce o gură de oxigen nu doar constructorilor care câştigă licitaţiile ci, pe verticală, şi subcontractorilor, producătorilor de materiale de construcţii sau diverşilor prestatori de servicii.
CNADNR nu mai are bani de contracte
Modernizarea infrastructurii pentru siguranţa circulaţiei pe DN 1, servicii de asistenţă juridică şi actualizări ale unor proiecte tehnice pentru contracte ce au fost reziliate – acestea sunt principalele contracte semnate de CNADNR în prima jumătate a anului, după cum ZF a scris recent.
Singurul proiect de autostradă care a fost semnat în primul semestru, cu o valoare de 58,7 milioane de euro, pentru construcţia tronsonului Gilău-Mihăieşti, a fost deja reziliat, pentru că statul nu mai are bani să-l finanţeze. În contextul în care fondurile pentru investiţii publice au fost drastic reduse anul acesta, şi apetitul pentru noi licitaţii a scăzut drastic, având în vedere că statul şi-a pus chiar problema stopării finanţărilor inclusiv pentru proiecte deja începute. România, cu o reţea de doar 548 de kilometri de autostrăzi, se află la coada Uniunii Europene din perspectiva dezvoltării infrastructurii rutiere.
Nu de puţine ori investitorii străini au criticat infrastructura precară din România, renunţând să mai investească pe plan local tocmai din cauza imposibilităţii de a beneficia de un transport rapid şi în condiţii de siguranţă.
Mircea Pop conduce CNADNR, deşi şi-a dat demisia acum şase luni
Premierul Victor Ponta anunţa în ianuarie că directorul Mircea Pop va fi eliberat din funcţie din cauza rezultatelor proaste ale companiei.
„Directorul CNADNR, dl. Pop, şi-a înaintat demisia. Intrăm în procedura de selecţie de management privat. Faptul că angajaţii muncesc şi şefii stau şi petrec la Bâlea mi s-a părut inacceptabil“ – a spus premierul Victor Ponta în ianuarie, la câteva zile după ce şefimea companiei de drumuri a fost acuzată că s-a întâlnit la Bâlea Lac în timp ce şoselele din ţară erau înzăpezite.
Mircea Pop a rămas însă în funcţie în continuare chiar şi acum, la mai bine de jumătate de an după ce premierul anunţa că va fi eliberat din funcţie.
În lipsa banilor de la buget, CNADNR mizează pe concesiuni de autostrăzi, pe care se va pune însă taxă de utilizare
În contextul în care statul nu mai are bani să construiască autostrăzi, CNADNR mizează în prezent pe varianta concesiunilor, prin care un investitor privat aduce finanţarea pentru construcţia de drumuri, însă în acelaşi timp impune şi taxe pentru utilizarea drumurilor.
Cele trei mari proiecte de autostrăzi pe care statul vrea să le construiască în concesiune, Comarnic-Braşov (58 kilometri), inelul de centură sud al Bucureştiului (48 kilometri) şi Craiova-Piteşti (121 kilometri), sunt estimate să coste, cumulat, aproape 5 miliarde de euro sau, în medie, 21,5 mil. euro pe kilometru.
Companii de construcţii din Europa de Vest, China, Turcia, dar şi România s-au înscris în cursa pentru realizarea în concesiune a acestor autostrăzi, iar în cazul şoselei Comarnic-Braşov a început deja etapa de dialog competitiv între stat şi potenţialii investitori privaţi. Printre companiile care au depus documente pentru construcţia în concesiune a acestor autostrăzi se numără Vinci (Franţa), Strabag (Austria), China Communications Construction Company (China), Spedition UMB (România) sau Impregilo (Italia.
Autostrada Comarnic-Braşov a trecut deja prin două încercări eşuate de fi construită prin parteneriat public-privat, în 2004 şi în 2010. În urmă cu trei ani, înţelegerea a căzut în condiţiile în care contractul a fost reziliat de părţile private, firmele Vinci (Franţa) şi Aktor (Grecia).
Autostrada sau drumul expres Craiova-Piteşti (statul nu s-a hotărât încă ce variantă va alege), o şosea de 121 km cerută în repetate rânduri de industria auto şi care se va construi prin concesiune, va costa circa 1,7 mld. euro, sau 14 milioane de euro/km, potrivit estimărilor companiei de drumuri.
În acelaşi timp, autostrada Comarnic - Braşov, cu o lungime de 58 de kilometri, va fi construită, operată şi întreţinută pentru 1,2 miliarde de euro, sau 21 milioane de euro pe kilometru, iar centura de sud la standard de autostradă a Capitalei - pentru 2 mld. euro. La pachet cu contractul de construire a centurii va intra şi operarea şi întreţinerea autostrăzii A1 Bucureşti - Piteşti şi A2 Bucureşti - Constanţa, astfel că nu este încă precizat costul estimat pentru construcţia centurii în sine.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
