Pieţele din regiune cu creştere economică puternică au adus cele mai mari salturi pentru exporturile româneşti

Turcia, o economie care a crescut în 2010 cu peste 8%, iar înacest an ar putea avansa cu încă 5%, a fost şi piaţa pe careexporturile României au înregistrat anul trecut un saltimpresionant de peste 75% faţă de 2009.

Vânzările pe piaţa turcă au atins astfel 2,3 miliarde de euro şiastfel ponderea Turciei în totalul exporturilor româneşti a săritcu aproape trei puncte procentuale, până la 6,7%, potrivit datelorInstitutului Naţional de Statistică pe 11 luni din 2010.

Turcia îşi consolidează astfel locul al patrulea în clasamentulcelor mai impor­tante pieţe de export pentru România, ameninţândpoziţia Franţei, care deţine o pondere de 8,4%. De altfel, cotaTurciei în totalul exporturilor a depăşit-o şi pe cea din 2008(6,5%), anul de vârf al creşterii economice din România.

Performanţa economică a turcilor de anul trecut a făcut senzaţieprintre investitori şi analişti în pofida riscurilor desupra­încălzire, aşa încât această piaţă a intrat pe toate radarelede business.

Rămâne de văzut dacă producătorii din România vor veni cu ofertanecesară pentru a putea profita de relaţiile comercialetradiţionale şi de apropierea geografică pentru a-şi spori şi maimult exporturile pe această piaţă. Comerţul dintre cele două ţăriva fi cu siguranţă încurajat de (re)deschi­derea liniei deferry-boat între porturile Constanţa şi Pendik (Istanbul). Certeste că pe baza creşterii exporturilor din 2010, România a ajuns laun excedent comercial de peste 700 mil. euro pe relaţia cu Turcia,faţă de un deficit de jumătate de miliard în 2008.

Dar nu numai Turcia a adus o creştere puternică a exporturilorromâneşti, ci şi alte pieţe cu mare potenţial economic dinregiune.

De pildă, vânzările pe piaţa Federaţiei Ruse s-au majorat anultrecut cu circa 64%, faţă de 2009, însă volumul rămâne mult subpotenţial. Totuşi, ponderea Rusiei în totalul exporturilor acrescut de la 1,8% în 2008 la 2,2% în 2010.

Piaţa rusă asigura înainte de 1990 un debuşeu puternic pentruexporturile româneşti, însă orientarea politică ulterioară spreVest şi răcirea persistentă a relaţiilor bilaterale au făcut caRusia să fie anul trecut de-abia a douăsprezecea destinaţie deexport (locul 13 în 2008). Economia Rusiei a crescut anul trecut cupeste 4%, ieşind relativ repede din recesiune, astfel că poatecâştiga ca importanţă în topul pieţelor de export.

Şi Polonia, cu a sa economie-minune care a scăpat neatinsă decriză, a generat anul trecut majorarea cu peste 50% a exporturilorromâneşti. Cu vânzări care s-au apropiat de un miliard de euro,această piaţă a intrat în top 10 destinaţii de export, încondiţiile în care în 2008 era pe locul 12, ajungând la o ponderede 2,7% în total exporturi.

Tendinţa ar putea continua anul acesta, având în vedere căeconomia poloneză este creditată pentru al doilea an la rând cu ocreştere solidă, de peste 4%.

"Cred că este o situaţie foarte încurajatoare deoarece acestepieţe au fost printre cele mai dinamice anul trecut şi au încontinuare perspective foarte bune. Turcia, Polonia sau Rusia suntpieţe spre care se îndreaptă toate firmele mari din ţărileoccidentale deoarece au un potenţial de creştere mult mai maredecât cele din vestul Europei, unde foarte multe sectoare suntsaturate", comentează analistul financiar Aurelian Dochia.

Relaţia puternică dintre creşterea eco­nomică solidă a maimultor ţări din regiune şi dinamica exporturilor româneşti esteconfirmată şi de majorarea cu peste 40% a vânzărilor realizate decompanii din România pe pieţe din Slovacia şi Ucraina. Economiaslovacă ar urma să înregistreze în 2011 al doilea an la rând cucreştere de 4% după căderea de aproape 5% din 2009. Similar,Ucraina ar putea creşte anul acesta chiar cu 6%.

Dochia consideră că avan­sul exporturilor către pieţele dinregiune nu este neapărat un rezultat al unei strategii aautorităţilor, cât mai ales o repliere a exporta­torilor dupăcondiţiile existente pe pieţele internaţionale. "Este o reacţie acom­paniilor locale la semnalele pe care le primesc de afară şidovedeşte o flexibilitate şi o robusteţe a firmelor care au reuşitsă se îndrepte spre aceste pieţe."

Dintre pieţele occidentale mature, România a înregistrat ocreştere de 66% a exporturilor în SUA, însă volumul vânzărilorde-abia depăşeşte jumătate de miliard de euro, ponderea în totalfiind de 1,5%.

Cu peste 40% s-au majorat şi exporturile pe piaţa MariiBritanii, care a fost anul trecut a şasea destinaţie de export (aşaptea în 2008), cu o cotă de 3,7%.

În structura generală a exporturilor României, vânzările demaşini şi dispozitive mecanice, aparate şi echipamente electrice auo pondere de aproape 30%, urmate de mijloace şi materiale detransport, cu peste 15%, şi de exporturile de metale (fontă, fierşi oţel), alături de exporturile de materiale textile.

Adăugând produsele minerale şi ma­terialele plastice şicauciucul, rezultă cele şase categorii de mărfuri care cumuleazăaproape trei sferturi din exporturile României.

Luna ianuarie a acestui an a adus o altă creştere spectaculoasăa exporturilor, care au sărit cu aproape 50% an la an. Rămâne devăzut în ce măsură această dinamică va fi afectată de tendinţa deapreciere a leului în raport cu euro.

Posibilele evoluţii ale comerţului exterior al României şimodalităţile de finanţare a tranzacţiilor comerciale vor fidiscutate marţi, 5 aprilie, la o conferinţă organizată de ZFîmpreună cu UniCredit Ţiriac Bank.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels