Lansat în septembrie 2007, pilonul II de pensii a ajuns în prezent la active nete de 8,5 miliarde de lei de la un număr de 5,6 milioane de participanţi. Fondurile au înregistrat un randament mediu anual de 11,54% în intervalul mai 2008-august 2012 şi au adus un câştig net de 1,17 miliarde de lei celor 5,7 milioane de participanţi, la un total al contribuţiilor virate de 7,32 miliarde de lei.
Raportat la PIB, reprezentarea fondurilor obligatorii este de 1,6%, în timp ce pe bursa de la Bucureşti deţinerile fondurilor de pensii au o pondere de 1% din capitalizare.
O cauză a reprezentării reduse a fondurilor în economie şi pe bursa de la Bucureşti este pragul redus al contribuţiei pe care românii o virează în conturile fondurilor, au fost de părere participanţii la seminar. Pentru 2012, contribuţia a fost fixată la 3,5% din venitul brut, faţă de 2% din venitul brut cu cât au pornit la drum. În 2016, ar trebuie să ajungă la 6% din venit.
"România are cea mai redusă cota procentuală din Europa, până şi Macedonia are mai mult, respectiv 6%, în condiţiile în care a scăzut de la 18%. Această cotă aduce o contribuţie medie lunară de 8 euro în sistem, cine îşi imaginează că o contribuţie de 8 euro pe lună multiplicată cu 20 sau cu 40 de ani îi poate asigura o bătrâneţe îndestulătoare, se îmbată cu apă rece", a spus Ion Giurescu, vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) în cadrul evenimentului "Cinci ani de pensii private", organizat în parteneriat cu Allianz Ţiriac Pensii, Alico Pensii, ING Pensii şi Aegon Pensii.
În prezent valoarea medie a unui cont activ pe pilonul II este de 562 de euro.
Oficialul a atras atenţia că majorarea contribuţiei este motivată şi de dezechilibrul demografic.
"Când persoanele născute în perioada 1966-1971 vor ieşi la pensie nu vor mai exista resurse, în cadrul sistemului public actual, pentru a li se putea plăti o pensie mai mare de 15% din ultimul salariu. Tinerii de astăzi trebuie să economisească o parte din venituri într-un sistem bazat pe conturi individuale şi pe reinvestire continuă. O rentabiliate de 3,5% pe an a investiţiilor are proprietatea ca peste 20 de ani să dubleze suma investită", a mai spus Giurescu.
De aceeaşi părere a fost şi senatorul Ovidiu Marian, preşedintele Comisiei de buget din cadrul Senatului, care a subliniat că statul trebuie să ia măsuri legislative de stimulare a economisirii pentru pensie.
"Politica demografică trebuie să fie o prioritate pentru viitorul Parlament, având în vedere că România e în una dintre cele mai defavorabile situaţii din UE. Peste 15 ani când vor ieşi la pensie persoanele născute în perioada 1966-1971, o treime din contribuţiile la bugetul de pensii se vor evapora, aceştia urmând a fi susţinuţi de persoanele născute în 1990-2000, mai puţin numeroase".
Cu toate acestea, majorarea contribuţiei la fondurile de pensii private nu va fi o misiune uşoară având în vedere că bugetul public are deja un deficit de 13 miliarde de lei, cauzat de numărul mic de angajaţi în comparaţie cu numărul de pensionari, dar şi de virarea unui procent din contribuţiile sociale la sistemul privat.
"Pensiile private au creat un deficit în sistemul public de pensii, dar au creat şi premisele diversificării surselor de finanţare a pensiilor şi a schimbării mentalităţii românilor faţă de economisirea pentru bătrâneţe. Statul nu poate ţine singur plata pensiilor", a spus Ileana Ciutan, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPAS).
Maria Eugenia Barna, preşedintele Comisiei de buget din cadrul Camerei Deputaţilor, a fost de părere că "investiţiile în educaţie şi asigurarea unor locuri de muncă de calitate, prin care angajatul să aibă un salariu bun, sunt răspunsul la întrebarea cum putem avea o pensie mai bună".
De majorarea contribuţiei este dependentă şi evoluţia activelor fondurilor în următorii ani. Calendarul asumat iniţial de guvern a fost ca până în 2016 angajaţii să vireze 6% din venitul brut la pensiile private.
Estimările participanţilor la seminar au fost că activele fondurilor de pensii vor ajunge la 11 mld. euro în următorii cinci ani, faţă de 2 mld.euro în prezent.
"În următorii cinci ani, activele fondurilor de pensii private vor ajunge la 11 miliarde de euro. Avansul activelor va fi susţinut din randamentele plasamentelor realizate de administratori, din majorarea contribuţiei virate către pilonul II şi din intrarea de noi participanţi pe pilonul III", a spus Mihai Coca-Cozma, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Oficialul a adăugat că e necesară continuarea şi chiar accelerarea reformei, motivând că fondurile de pensii private acţionează ca o "curea de transmisie" între capital şi economie, respectiv trezorerie, bursă şi infrastructură.
În următorii cinci ani, Mircea Oancea, fostul preşedinte al Comisiei de Supraveghere şi în prezent directorul general adjunct al instituţiei, se aşteaptă ca în piaţă să mai rămână şase din cele nouă fonduri active în prezent.
Creşterea activelor fondurilor private obligatorii care lună de lună încasează contribuţii de câteva sute de milioane de lei ridică problema găsirii de oportunităţi de investiţii pe piaţa locală. Bursa de la Bucureşti nu s-a dezvoltat faţă de anul 2007, ci dimpotrivă a scăzut în capitalizare. Pentru ca contribuţiile fondurilor private de pensii să sprijine dezvoltarea economiei, investiţiile acestora trebuie să fie făcute local. "Fondurile de pensii nu investesc pe bursă până la limita maximă admisă de lege din lipsă de atractivitate", a spus Giurescu.
Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, a spus că dezvoltarea bursei depinde de listarea companiilor de stat. "Statul este singurul care poate contribui la dezvoltarea bursei prin privatizarea companiilor. Legarea performanţei managerilor din companiile de stat de evoluţia preţului mediu al acţiunii de pe bursă este o altă soluţie prin care statul poate contribui la dezvoltarea pieţei de capital şi eficientiza propriile active."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
