"Este momentul în care trebuie să se înţeleagă, o dată pentrutotdeauna, că România nu este ţara nimănui. Nu este loc în careconstructorii au libertatea să nu îşi onoreze obligaţiile,bazându-se pe o clemenţă dusă până la infinit din parteaautorităţilor", a justificat ieri Boagiu gestul de a reziliacontractul cu puternica companie franceză care, până în prezent, acâştigat contracte în România pentru construcţia de drumuri deaproximativ jumătate de miliard de euro.
Anca Boagiu a anunţat ieri că proiectarea şi construcţiatronsonului Cernavodă-Medgidia va fi scoasă din nou la licitaţieîn luna mai, iar lucrările vor începe până la finele anului.Aşadar, nici anul acesta acea porţiune de autostradă nu va fi gata,deşi chiar ministrul Boagiu, ca şi predecesorul ei, Radu Berceanu,susţinuse, în mai multe rânduri, că ea va fi dată în folosinţă învară, chiar dacă lucrările nu se vor fi încheiat în totalitate.
Colas a câştigat licitaţia pentru acest tronson de autostradă întoamna lui 2008, durata de execuţie a contractului urmând să fie de24 de luni. Termenul a fost depăşit, ministerul de resort acceptaseamânarea recepţiei lucrării, însă compania are şi ea, de partea ei,explicaţii.
Ele sunt următoarele. Odată cu începerea lucrărilor au fostdescoperite situri arheologice, iar pentru ca acestea să nu fiedistruse a fost nevoie de o abatere de la traseul iniţial. CNADNR acerut constructorului (care răspunde şi de proiectare) oalternativă. Colas a propus într-o primă variantă construcţia deviaducte, iar în cea de-a doua mutarea autostrăzii mai spre sud,variantă acceptată de CNADNR.
Colas susţine că CNADNR nu i-a pus la dispoziţie toateterenurile necesare pentru continuarea construcţiei pe noua rută,iar Consiliul Judeţean Constanţa nu i-a eliberat la timpcertificatul de urbanism. De altfel, acest lucru a fost susţinutieri şi de prefectul de Constanţa Claudiu Palaz. El a spus că, dacăcertificatul de urbanism ar fi fost eliberat la timp de cătreConsiliul Judeţean, probabil că nu ar mai fi fost reziliatcontractul.
Cert este faptul că el a fost reziliat şi asta după ce atâtCNADNR, cât şi Colas şi-au notificat reciproc despre posibilitatearuperii lui dându-şi termene limită pentru rezolvarea problemelor.Termenul Colas a expirat ieri în chiar ziua în care CNADNR areziliat contractul.
Colas şi-a retras ieri utilajele şi i-a anunţat pe muncitori căau rămas fără locuri de muncă.
"Ca urmare a notificării de reziliere a contractului, Colas aînceput retragerea utilajelor de pe şantier chiar în perioada încare ar fi trebuit să îşi corecteze deficienţele. Estimăm că înaugust vom avea semnat un nou contract, iar până la finele anuluisă începem lucrările fără a conduce la decalaje de termene în ceeace priveşte starea acestor lucrări", a afirmat Boagiu, citată deMediafax.
Ministrul reproşează constructorului francez că a cerutsuplimentarea valorii contractului cu 16 milioane euro din cauzamodificării traseului pe o distanţă de 14 km din lungimea totală de20 km a tronsonului. Anterior, Boagiu anunţase că Colas cere înplus 8 mi. euro.
"Au solicitat costuri suplimentare importante, adică 16milioane euro, în condiţiile în care evaluarea consultantului aratăcă noul traseu costă cu cinci milioane euro mai puţin", afirmăBoagiu.
Ministrul mai spune că francezii au mai solicitat prelungireatermenului de finalizare a lucrării cu doi ani, pentru 2013,
Ca reacţie la anunţurile repetate din zilele trecute aleministrului privind rezilierea contractului, Colas a susţinut că aprimit autorizaţiile şi terenurile doar pentru construcţia a 6 kmdin tronsonul Cernavodă-Medgidia, aşteptând decizia oficialăpentru restul de 14 km.
Decizia Ministerului Transporturilor a avut încurajareapremierului Emil Boc, care duminică, la Pro TV la emisiunea "După20 de ani", a susţinut că instituţia "a luat taurul de coarne"decizând rezilierea contractului amintit.
România ar fi trebuit să aibă acum cel puţin 1.000 de kilometride autostradă, dacă ar fi fost să dăm crezare celor care, de-alungul vremii, s-au rotit în fruntea Ministerului Transporturilor.Autostrada Transilvania, de pildă, cu o lungime de peste 400 de kmar fi trebuit să fie gata anul viitor, dar din 2004 până în prezentdin ea nu au fost construiţi decât 50 de kilometri. Anca Boagiu aspus într-un interviu pentru ZF că lucrările nu se vor mişca celpuţin până în vară pentru că nu sunt bani. Ministerul a avut însă,constant, un buget peste 2 miliarde de euro anual. Între 2005 şi2010 a avut 12 miliarde de euro cu care a construit 50 km deautostradă.
În ianuarie 2010 a fost semnat contractul cu firmele Vinci şiAktor pentru construcţia autostrăzii Comarnic - Braşov, însă douăluni mai târziu concernul s-a retras fără explicaţii, iar statul nua primit niciun ban ca despăgubire.
De data aceasta este posibil ca acest caz să ajungă în instanţăpentru că, probabil, ministerul va cere despăgubiri, contractulprevăzând penalităţi de întârziere a lucrărilor. Este pentru primadată când statul reziliază un contract de o asemenea anvergură pemotiv de întârziere a lucrărilor şi de umflare a preţului.
Etapele războiului
Noiembrie 2008: Compania franceză Colas,parte a grupului Bouygues, câştigă licitaţia pentru construcţiatronsonului de autostradă Cernavodă-Medgidia (19,2 km) la preţul de634 mil. lei fără TVA. Durata de execuţie a contractului urma săfie de 24 de luni.
Martie 2009: Încep lucrările pentruconstrucţia tronsonului de autostradă. Odată cu începerealucrărilor, sunt descoperite situri arheologice, iar pentru caacestea să nu fie distruse este nevoie de o abatere de la traseuliniţial. CNADNR cere constructorului (care răspund şi deproiectare) o alternativă. Colas propune construcţia de viaducte,lucru care ar fi dublat preţul. Varianta a doua de mutare aautostrăzii mai spre sud este acceptată de beneficiar.
Martie 2009: Ministerul Transporturilorintroduce penalităţi în contractele pentru realizarea autostrăziiCernavodă-Constanţa.
Iunie 2010: Colas anunţă că lucrările nupot fi continuate din cauză că CNADNR nu i-a pus la dispoziţietoate terenurile necesare pentru continuarea construcţiei, dar şifaptul că respectiva instituţie nu a oferit un răspuns cu privirela unele propuneri tehnice şi financiare.
Iunie 2010: Radu Berceanu, ministrultransporturilor, anunţă că circulaţia pe autostrada A2 întreCernavodă-Constanţa ar putea începe in vara lui 2011
2 martie 2011: Ministerul Transporturilorşi Infrastructurii (MTI) ar putea rezilia contractul cu companiafranceză. Războiul este deschis.
6 martie 2011: Colas acuză din nou CNADNRcă nu-şi respectă partea de contract şi nu-i pune la dispoziţieterenurile pentru construcţie.
22 martie 2011: CNADNR notifică firmafranceză asupra posibilei întreruperi a contractului,termenul-limită fiind 15 aprilie.
24 martie 2011:Colas notifică, la rândulei, CNADNR despre o posibilă întrerupere a contractului, termenullimită fiind 11 aprilie.
26 martie 2011: Anca Boagiu anunţă, dinnou, o posibilă rupere a acordului cu Colas.
10 aprilie 2011: Premierul Emil Bocsusţine la emisiunea "După 20 de ani" de la Pro TV că MinisterulTransporturilor "a luat taurul de coarne" şi va întrerupecontractul cu compania franceză.
11 aprilie 2011: CNADNR anunţă printr-uncomunicat întreruperea contractului, iar ministrul transporturilorAnca Boagiu confirmă acest lucru într-o conferinţă de presă. Colasîşi retrage toate utilajele de pe şantier şi îi anunţă pe muncitorică intră în şomaj.
Paşii spre îngheţul politicîntre Bucureşti şi Paris
Februarie 2008: Preşedintele FranţeiNicolas Sarkozy vizitează Bucureştiul şi declară că a discutat cuomologul său Traian Băsescu posibilitatea ca România să cumperetehnologie nucleară franceză pentru reactoarele 3 şi 4 de laCernavodă.
Mai 2009: Traian Băsescu anunţă căRomânia nu va cumpăra tehnologie franceză şi merge înainte petehnologie canadiană (CANDU). "Nu se pune problema să venim cualtceva, pentru că întreţinerea ar fi prea scumpă".
Iunie 2010: Preşedintele Sarkozyautorizează expulzarea rromilor români şi bulgari. Începe un micrăzboi între Bucureşti şi Paris în care intervine şi ComisiaEuropeană. Executivul UE acuză Franţa de expulzări în masă.Discret, Bucureştiul face presiuni ca Franţa să fie pedepsită.Parisul reproşează Bucureştiului că nu face destul pentru acontribui la integrarea rromilor.
Septembrie 2010: Comisia Europeană"iartă" Parisul şi nu deschide procedura de infrigement împotrivasa în problema rromilor.
Decembrie 2010: Franţa alături deGermania anunţă că se opun aderării României şi Bulgariei laspaţiul Schengen în martie 2011, cum era prevăzut iniţial, şi cerComisiei Europene amânarea aderării. Începe "războiulSchengen".
Decembrie 2010: Decizia Franţei este odiscriminare la adresa românilor, susţine preşedintele TraianBăsescu, în vreme ce ministrul de externe Teodor Baconschi ameninţăcă România ar putea, în replică, bloca aderarea Croaţiei laUE.
Aprilie 2011: Ministrul român de externemerge la Paris, dar se întoarce fără un rezultatconcret.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
