Veştile bune venite de la majoritatea indicatorilor macroeconomici în primele două luni ale anului îi determină pe analişti să-şi îmbunătăţească prognozele privind creşterea PIB din acest an spre 3-3,5%.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal, spune că are în vedere o îmbunătăţire a estimării pentru avansul PIB din 2014 la 3,5%. BCR, cea mai mare bancă după active, a modificat deja prognoza de creştere a PIB de la 2,3% la 3%, după cum spune Eugen Sinca, analistul-şef al băncii. Şi ING Bank se gândeşte să îmbunătăţească prognoza privind creşterea economică.
Până acum analiştii locali anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB. Media estimărilor economiştilor indica la începutul anului o creştere economică de 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne.
Anul trecut economia a înregistrat un salt de 3,5% şi a surprins pe toată lumea, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi ale autorităţilor. Acesta a fost cel mai rapid ritm de creştere al PIB din ultimii cinci ani, plasând România în topul ţărilor europene. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reuşit anul trecut să revină la nivelul anterior crizei.
Luna februarie a adus veşti bune de la majoritatea indicatorilor macroeconomici, după evoluţiile favorabile înregistrate în prima lună a anului.
Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, şi-a continuat ascensiunea în februarie, făcând un salt de 9% faţă de aceeaşi lună de anul trecut. Astfel, industria, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, rămâne unul dintre principalele motoare de creştere pentru economie în acest an.
Trendul producţiei industriale este corelat cu cel al exporturilor. În februarie exporturile au înregistrat o creştere de 12%, până la 4,3 mld. euro. Iar pe ansamblul primelor două luni ale anului creşterea exporturilor a fost de 9,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2013.
Dacă în 2013 economia a crescut cu 3,5%, susţinută de exporturi şi de agricultură, primele luni din acest an indică o contribuţie pozitivă a consumului intern la ascensiunea PIB. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consumul populaţiei - avea în februarie un plus de aproape 9% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, pe serie brută. Iar pe serie ajustată avansul comerţului a fost de 7,5%.
Consumul populaţiei a dat semne de revenire încă din toamna anului trecut, însă a accelerat puternic în luna decembrie şi în primele două luni din 2014, acesta fiind un semn bun pentru întregul an.
„Cea mai mare parte a indicatorilor au avut o evoluţie pozitivă. Singurul sector care pare că nu dă semne de redresarea este zona construcţiilor. Vestea cea mai bună este că vânzările cu amănuntul cresc. Cererea internă, care până acum nu a evoluat prea grozav, pare că îşi revine. Dacă în anii trecuţi o parte din venituri se ducea spre economisire, în 2014 probabil o parte va merge spre consum. Şi din industrie veştile sunt bune. Probabil vom avea un an agricol normal. Noi suntem în curs de modificare a prognozei privind creşterea economică din 2014 spre 3,5%“, a comentat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
În perioada 2009-2013 consumul a scăzut cumulat cu peste 15%, românii fiind tot mai precauţi în achiziţii şi preferând să facă achiziţii de valoare mare - frigidere, maşini de spălat - doar în caz de nevoie.
Din tabloul evoluţiilor pozitive de început de an nu lipseşte inflaţia, care atinge minim istoric după minim istoric. Rata anuală a inflaţiei a coborât în ianuarie la 1,06%, în februarie a ajuns la 1,05% pentru ca în martie să atingă nivelul de 1,04%. Preţurile de consum ale populaţiei au înregistrat în martie un plus de numai 0,03%, pe fondul scăderii unor preţuri la alimente.
Deşi comerţul creşte de şase luni consecutiv, încasările bugetare nu dau semne de revenire. Veniturile bugetare au scăzut în februarie cu 3,1% comparativ cu aceeaşi lună din 2013, după saltul de 10% din ianuarie. Dacă în ianuarie TVA şi accizele au susţinut creşterea veniturilor, în februarie încasările din cele două categorii de taxe s-au prăbuşit.
Semne proaste au venit în februarie, ca şi în prima lună a anului, de la construcţii. Lucrările de construcţii şi-au continuat declinul ajungând în februarie la o scădere de 12%, pe serie ajustată.
„Evoluţia sectorului construcţiilor depinde foarte mult de programul de investiţii publice“, a spus Dumitru.
Referindu-se la încasările bugetare, el a arătat că până acum evoluţia a fost foarte slabă, veniturile nereuşind să captureze trendul pozitiv al economiei.
