România are cel mai scăzut număr de pensionari din 1995 încoace, de 5,19 milioane, dar reducerea acestei categorii de populaţie nu reuşeşte să amelioreze distorsiunile de ansamblu ale sistemului, pentru că în continuare numărul pensionarilor este mai mare decât cel al salariaţilor. Astfel, în luna iunie a acestui an efectivul total al salariaţilor din economie era de 4,43 milioane de persoane, ceea ce înseamnă că în prezent un salariat susţine, din contribuţiile sociale pe care le plăteşte pensiile a 1,17 pensionari.
Situaţia s-a mai îmbunătăţit faţă de anul 2010, de exemplu, când raportul era de 1 salariat la 1,26 de pensionari (acesta fiind anul în care în sistemul public de pensii au fost introduse şi cadrele militare sau funcţionarii „speciali“ din apărare), însă reluarea angajărilor nu a rezolvat cea mai mare anomalie a economiei româneşti: la o populaţie de 20 de milioane de persoane există 10 milioane de oameni apţi de muncă, din care doar 4,4 milioane lucrează, iar 5 milioane sunt pensionari. Ce a condus însă la scăderea numărului de pensionari?
„Pe de-o parte, noua lege a pensiilor a majorat vârsta medie de pensionare, de aceea numărul pensionarilor a scăzut, pentru că li s-a amânat practic pensionarea. O altă explicaţie este aceea că a scăzut numărul pensionarilor agricultori, mulţi dintre ei au ieşit din sistem pentru că au decedat, iar în locul lor nu au intrat alţii“, a explicat Mariana Câmpeanu, fost ministru al muncii din partea PNL. Într-adevăr, în 2013 numărul de pensionari agricultori - care provin din rândul foştilor muncitori de pe vremea comunismului care au lucrat în aşa-numitele C.A.P. (cooperative agricole de producţie) sau I.A.S.-uri -întreprinderi agricole de stat - a scăzut până la 564.000, fiind de trei ori mai mic decât nivelul maxim înregistrat în 2001, de 1,76 milioane.
„O explicaţie a acestei situaţii este aceea că mor mai mulţi pensionari decât intră în sistem, iar pensionarii agricultori nu sunt înlocuiţi de alţii. În continuare numărul de salariaţi este scăzut şi pentru că natalitatea a scăzut la jumătate faţă de anii ’90, iar cei născuţi după Revoluţie au acum 25 de ani, deci efectivul celor care intră în câmpul muncii este mult mai mic“, a explicat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). El a adăugat că o distorsionare statistică s-a produs şi pe fondul migraţiei forţei de muncă, dar şi al introducerii în sistemul public de pensii al pensionarilor proveniţi din rândul cadrelor militare (în timpul mandatului lui Emil Boc, în 2010). În plus, spune el, există mai multe categorii de pensionari, cum ar fi cei de invaliditate sau cei care primesc pensie de urmaş, care nici măcar nu ar trebui să intre în statisticile privind structura pensionarilor.
