Analiză

S-ar justifica introducerea unei declaraţii privind averea fiecărui român?

Autor: Claudia Medrega

01.03.2011, 23:54 376

Introducerea unei declaraţii de patrimoniu poate să fie necesarăpentru facilitarea aplicării noilor reglementări privindimpozitarea veniturilor nedeclarate ale persoanelor fizice, însădacă această declaraţie ar fi solicitată tuturor românilor s-arajunge la un "coşmar administrativ", în viziunea consultanţilorfiscali.

În schimb, dacă o astfel de declaraţie ar fi introdusă doarpentru anumite persoane, ar atrage elemente deneconstituţionalitate şi de discriminare, spun avocaţii.

Oricum ar fi, experţii în domeniu susţin că Fiscul nu are cum săverifice averile acumulate înainte de 2011, astfel că vrând-nevrânds-ar ajunge la un fel de amnistie fiscală pentru posesorii de averimari formate din venituri nedeclarate pentru impunere.

Executivul a hotărât, la sfârşitul anului trecut, că persoanelefizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 leisumele declarate vor plăti un impozit de 16% aplicat la diferenţadintre cele două valori. Fiscul intenţionează să verifice dacă sumacheltuielilor efectuate de către o persoană cu venituri mari estejustificată şi din punctul de vedere al veniturilor.

"Declaraţia de patrimoniu poate reprezenta un element importantîn aplicarea prevederilor legislative respective, dar în condiţiileîn care peste 90% din populaţia României nu va fi vizată de astfelde investigaţii nu văd necesitatea pentru care ar trebui depusă decătre toată lumea. Pe de altă parte, în condiţiile în care existăpersoane care nu au niciun venit legal în România, dar care arputea intra în vizorul ANAF pentru o astfel de investigaţie, esteclar că depunerea unei astfel de declaraţii nu poate fi cerutădecât pentru unii - cei cu venituri mari, de exemplu", comenteazăGabriel Sincu, partner la Mazars.

Autorităţile fiscale s-au gândit la câteva metode indirectepentru verificarea câştigurilor. Acestea vor putea fi aplicatenumai pentru veniturile reale din 2011, însă ministrul finanţelor adat asigurări că nu vor scăpa de controale nici cei cu vile şimaşini care nu au declarat veniturile până în acest an.

Veniturile nedeclarate vor fi identificate pe baza cheltuielilorefective, a fluxurilor financiare (când sunt înregistrateoperaţiuni de încasări şi plăţi fără un venit declarat) şi apatrimoniului (când sunt sesizate creşteri de avere).

Amnistie fiscală indirectă?

Unii consultanţi fiscali apreciază că aceste metode sunt greu deaplicat în practică, insuficiente, întrucât o persoană poate săfacă într-o anumită perioadă o cheltuială mult mai mare decâtvenitul înregistrat, folosind resurse dobândite în trecut, care nutrebuie declarate sau nu pot fi controlate de către autorităţilefiscale.

Marius Ionescu, partener al firmei NNDKP Consultanţă Fiscală,consideră că o persoană poate să susţină că a dobândit respectivelevenituri în anul 1992, de exemplu, iar organele competente nu potsă dovedească natura ilicită a dobândirii lor, mai ales că termenulmaxim de prescripţie este de 10 ani.

"Dacă iei veniturile din 2011, ele trebuie corelate cucheltuielile din 2011. Dar cheltuielile din 2011 pot fi finanţatecu venituri din trecut. Dacă tu nu ai declarat nimic, ANAF nu arece să controleze. Iar această procedură prin care te controleazăchiar dacă nu ai declarat nimic este valabilă doar din 2011 încolo.Deci din perspectiva ANAF este o amnistie fiscală indirectă",consideră Ionescu.

Dan Dascălu, partener în cadrul casei de avocaturăDavid&Baias, a declarat recent că dacă va fi decisăintroducerea unei declaraţii de patrimoniu, ar trebui creată pentrutoată populaţia României, în caz contrar atrăgând elemente deneconstituţionalitate şi de discriminare. "Trebuie făcut unrecensământ general al averilor, să-i obligi să le declare, darîntrebarea este: cine poate administra toate declaraţiile şiinventaria patrimoniile? Ca reglementare, nu poţi să stabileşti căse va aplica numai bogaţilor", a spus Dascălu.

Pe de altă parte, consultantul fiscal Emilian Duca susţine că încazul în care declaraţia de avere (de patrimoniu) ar fi solicitatătuturor românilor, ar da naştere unui coşmar administrativ, încondiţiile în care autorităţile publice române nu sunt chiarrenumite pentru eficienţa activităţii lor. "Nici impactul politicnegativ nu poate fi neglijat, ceea ce nu poate conduce decât laconcluzia că declaraţia se va adresa unui grup-ţintă".

Potrivit ministrului finanţelor Gheorghe Ialomiţianu,impozitarea averilor mari va viza 1-2% dintre contribuabili,grupul-ţintă fiind format din persoanele cu averi sau cheltuielimari care nu au declarat veniturile. Aceasta înseamnă circa 50.000-100.000 de persoane, având în vedere că plătitorii de impozit pevenit sunt circa 5 milioane.

De unde ar trebui pornite investigaţiile?

Gabriel Sincu a amintit de existenţa declaraţiilor de impozitanuale, care trebuie depuse de toată lumea şi care reprezintă unpunct de plecare pentru autorităţi.

El consideră că investigaţiile trebuie pornite de la listele detranzacţii de valoare mare care au avut loc în economie: cuproprietăţi imobiliare sau cu bunuri mobile / servicii de lux,liste obţinute de la notari sau de la comercianţi. Ulterior, înmăsura în care cumpărătorii nu pot justifica sursele legale definanţare a acelor achiziţii, organele fiscale pot începe ocercetare amănunţită.

"O altă posibilitate ar fi să se pornească controlul celor careafişează prin apariţia în mass-media sau în locuri publice, unstandard de viaţă care nu poate fi justificat prin nivelulveniturilor oficiale realizate (şi la care organele fiscale auacces). Spre exemplu, în Franţa organele fiscale îi investigheazăpe noii membri ai cluburilor exclusiviste de golf unde taxa demembru şi serviciile primite sunt foarte scumpe".

Sincu a menţionat că în lume metodele folosite de organelefiscale pentru determinarea potenţialilor evazionişti nu suntîntotdeauna foarte "oficiale".

"După cum se ştie, în Germania, organele fiscale au achiziţionatde la foşti angajaţi ai unor bănci din Elveţia şi Luxemburg listelecu clienţii acestora. Ulterior, s-a facut o selecţie din acesteliste şi multe dintre persoanele respective sunt acum în curs deinvestigare."

În ceea ce priveşte procedura de verificare, Emilian Ducaanticipa că este posibil să includă mai multe etape printre careidentificarea persoanelor ale căror averi (şi/sau cheltuieli)depăşesc veniturile declarate la fisc (grup-ţintă) şi obligareapersoanelor din grupul-ţintă să depună o declaraţie privind averea(de patrimoniu?) deţinută la momentul indicat de organele fiscale,cu indicarea surselor averii.

De asemenea, printre etapele de verificare Duca a amintitverificarea concordanţei dintre datele declarate şi realitate,inclusiv dacă pentru sumele/bunurile deţinute au fost achitateimpozitele prevăzute de Codul fiscal, precum şi impozitareadiferenţelor nejustificate, care nu exclude posibilitatea începeriiurmăririi penale pentru evaziune fiscală.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO