Analiză

Şapte mituri despre România. Ce calităţi şi defecte cred românii că au

Şapte mituri despre România. Ce calităţi şi defecte cred românii că au
25.08.2010, 23:59 4647

"Ca o consolare pentru faptul că suntem lipsiţi, în general, deseriozitate, de acribie, de mândria lucrului bine făcut, saudintr-o profundă frustrare, ca o justificare pentru lipsa depragmatism pe seama căreia românul tinde să-şi pună eşecurile",s-au născut aceste mituri despre România, consideră Catrinel Pleşu,directorul Centrului Naţional al Cărţii.
Catrinel Pleşu pleacă în aceste aprecieri de la sintagma "românuls-a născut poet", ca fiind printre cel mai des folosite mituridintre cele pe care BUSINESS Magazin şi-a propus să le dezbată.Până la urmă, nu e nimic rău în a fi poet şi chiar n-ar fi nimicrău în a fi grânarul Europei. Problema apare atunci când vorba încauză îşi pierde esenţa şi devine un fel de proverb, o vorbă de duhspusă ca să umple o conversaţie sau ca să scuze o greşeală. Aşadar,ne reprezintă, ne onorează sau ne acuză faptul că românii seconsideră frumoşi, inteligenţi, ospitalieri? Sunt în România celemai frumoase femei din lume şi cei mai buni croitori şi inginerisoftware? Până la urmă, fiecare popor are părerile lui, mai multsau mai puţin măgulitoare, la adresa cetăţenilor săi. Fiecare naţieconsideră că are cele mai frumoase femei şi fiecare popor vorbeştedespre plăcerea de a primi oaspeţi.
În valoare absolută, cele mai multe dintre aceste ziceri despreRomânia sunt adevărate - românii sunt plăcuţi la înfăţişare, scriupoezie, omenesc oaspeţii şi aşa mai departe, dar totul e în regulăatât timp cât nu ne comparăm cu alţii, după cum spune PaulMărăşoiu, unul dintre ana­liştii intervievaţi pentru acest articol:"De ce credem că am fi noi mai ospitalieri decât japonezii,croaţii, marocanii sau eschimoşii? Fiecare dintre noi, ca indivizisau ca naţiune, avem propria proiecţie a imaginii despre noiînşine. Important este ca aceeaşi percepţie să o aibă şi cei dinexterior, esenţial este ca evaluarea acestora să fie similară celeila care noi ne raportăm men­tal. În general noi, ca români, avemten­din­­ţa de a ne asuma merite care nu ne aparţin în mod directşi ne vedem mai frumoşi, mai isteţi nativ, mai înzestraţi de mamanatură, dar ni­cio­da­tă mai punctuali, mai serioşi, maiconştiincioşi".
Odată ieşiţi "în lume", calităţile pe care şi le atribuie româniidevin în mare parte cu adevărat mituri. Adică, aşa cum spuneDEX-ul, "povestire de origine populară, cu conţinut fabulos, careexplică în mod alegoric originea lumii, fenomenele naturii şi viaţasocială".


România, grânarul Europei

Caracterizarea României drept grânar al Europei se trage,potrivit profesorului Ioan Nicolae Alecu din cadrul Universităţiide Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) din Bucureşti,"de la o întâmplare din 1938".
În acel an, povesteşte Alecu, s-a produs o criză mondială agrâului, ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, iarRomânia a făcut atunci cel mai mare export de grâu din istoria sade până atunci: peste trei milioane de tone de grâu.
"Problema a fost însă că a fost exploatat aproape tot grâul, iarţara s-a confruntat cu o criză a pâinii", spune Alecu. Nici măcaracest efort nu poate fi suficient pentru a sta la baza mitului de"grânar al Europei", pentru că în 1938 producţia medie la hectar afost de 700 kg de grâu, iar vecinii bulgari au obţinut o cantitatedublă (1.440 kg). "Ei au fost însă mai raţionali şi nu şi-auexportat toată pâinea", spune profesorul.
"În acest moment nu numai că România nu are nicio şansă să devinăgrânarul Europei, dar agricultura este sortită pieirii", susţineIoan Niculae, preşedintele InterAgro şi unul dintre cei mai mariproprietari de teren din România. În prezent, domeniul agricol dinRomânia este puternic fragmentat: 1,1 milioane de proprietari deţin9,65 milioane de hectare de teren arabil, în jur de 900.000 defermieri deţinând circa două milioane de hectare şi avândproprietăţi mici, majoritatea lucrate cu metode depăşite, în modineficient.

Românii sunt inteligenţi

Ultimii cinci ani au adus peste un milion de absolvenţi defacultate. 2.500 de tineri studiază la cele mai prestigioaseuniversităţi din SUA. 97,6% dintre românii adulţi sunt alfabetizaţişi participăm anual la cel puţin 15 concursuri internaţionale pediscipline, atât la seniori, cât şi la juniori, cu loturi careînsumează 90-100 de elevi. 90% dintre aceştia se întorc acasă cumedalii. Sunt date brute, dar care, la o primă vedere, ar trebui săconfirme o idee măgulitoare care a circulat de-a lungul timpuluidespre România - acela că ar fi locuită de oameni inteligenţi, cuabilităţi intelectuale superioare altor naţii. Partea mai puţinbună este că puţini dintre cei plecaţi în străinătate vor să se maiîntoarcă în ţară. Mai mult decât atât, nici angajatorii români nusunt foarte activi în a-i atrage înapoi acasă, în condiţiile încare toţi spun că îi interesează mai degrabă experienţa practicădecât pregătirea teoretică temeinică. Pe de altă parte, angajatoriidin străinătate importă cu plăcere "minţile" românilor, cel maiadesea derulând campanii ample de recrutare, în special în rândulmedicilor, inginerilor şi programatorilor IT. Asta şi pentru că,dincolo de inteligenţă, românii mai au un atu pe care străinii îlcaută atunci când fac angajări: capacitatea mare, dezvoltată însecole, de adaptare la mediu.

Românul este ospitalier

Cuvântul "ospitalier" vine din franceză şi se referă la unindivid "care primeşte bucuros oaspeţi; care este amabil, primitorcu oaspeţii" sau la o casă, un oraş, o ţară "în care eşti bineprimit, în care te simţi bine; care oferă ospitalitate".
"Românii sunt ospitalieri când primesc oaspeţi acasă, iar aceastătrăsătură este relevată ca una dintre valorile şi reperele vieţiirurale şi mai puţin ca una ale mediului urban. Iar în contextul încare România este ţara cu cea mai mare comunitate rurală a Europei,am putea spune că suntem un popor extrem de ospitalier, dar doar lanivelul contactelor individuale şi ale familiei", explică PaulMărăşoiu, preşedinte al firmei de consultanţă în domeniulospitalităţii Peacock Hotels.
Românii nu se pot servi deocamdată de ospitalitatea lor pentru aface afaceri - aşa cum fac portughezii, elveţienii, indienii sausuedezii, cetăţeni consideraţi de către mai multe clasamente ceimai primitori din lume.
Tourism Review plasează România în topul celor mai ieftine zeceţări din Europa (alături de Bulgaria, Macedonia, Albania şiPolonia), apreciind că ţara noastră este un loc frumos depelerinaj, "unde poţi dormi ieftin în casele oamenilor, care îţidau mâncare organică la preţ redus şi te lasă să bei cât poţi apăproaspătă din fântână şi se bucură că îţi place vinul lor făcut încasă". Mărăşoiu este unul dintre puţinii consultanţi din piaţahotelieră care s-a identificat încă de la început cu industriaospitalităţii, traducând asta prin faptul că se ocupa atât de piaţahotelieră, dar şi de piaţa de evenimente, de organizarea deincentives, de dezvoltarea turismului rural. Dezvoltareaospitalităţii ca industrie a însemnat tocmai extrapolareaospitalităţii românilor, crede Mărăşoiu, deoarece românii au"capacitatea de a se comporta normal, de a comunica fluent şi de adezvolta şi menţine relaţii umane". Ospitalitatea ca industrie nus-a dezvoltat însă chiar atât de bine în România şi din cauzafaptului că ţara nu a atras tradiţional decât puţini turiştistrăini, iar turismul intern şi-a pierdut din avânt mai ales odatăcu boom-ul economic, care a trimis românii în concediu afară. -

Românul s-a născut poet

Vorba că "românul s-a născut poet" îi aparţine lui VasileAlecsandri şi marchează, neoficial, apariţia unor generaţii descriitori care au construit literatura românească. Tendinţa derecunoaştere a scriitorilor români este în creştere, apreciazăunanim scriitorii şi criticii intervievaţi de BUSINESS Magazin, şiasta din mai multe motive. Unul ar fi primul Premiu Nobel pentruLiteratură câştigat de un scriitor român - anul trecut, de HertaMüller (foto). Până la urmă, cu greu se pot găsi instrumente demăsurare a talentului unui popor, iar premiul Nobel poate fi sau nuun criteriu, după cum spune criticul literar Alex Goldiş. "Nu, nucred că românii sunt mai talentaţi, dar cred că sunt la fel detalentaţi ca alte popoare care şi-au creat o literatură scrisădestul de târziu şi care au avut nevoie de apariţia unui mare poetpentru a-şi fixa limba literară", crede Matei Vişniec, unul dintrecei mai importanţi dramaturgi contemporani. Vişniec este stabilitîn Franţa şi scrie în special în limba franceză, făcând partedintr-o elită a scriitorilor români care trăiesc şi creează înafara ţării, de cele mai multe ori în altă limbă decât româna. ÎnRomânia nu există scriitori cu carte de muncă, iar în UniuneaScriitorilor sunt acum 2.400 de membri activi, care trimit anual laUniune cam 300 de volume originale pentru premii. Numărul descrieri (între care predomină poezia) e "normal" pentru populaţiaRomâniei, consideră Horia Gârbea, preşedintele AsociaţieiScriitorilor din Bucureşti, filială a Uniunii Scriitorilor, însănumărul de amatori în continuă creştere ar putea spune şi altcevadespre viitorul literar al României. În plus, internetul devine unconcurent serios în exprimarea poetică.

Româncele, cele mai frumoase

"Fetele din România au grijă de felul în care arată, uneori cu preamultă atenţie. Încă de tinere, sunt preocupate de aspectul fizic şimerg în saloane de înfrumuseţare", scrie Peter Finch pe unul dinblogurile despre femeile din Europa. Totuşi, românii se află pepenultimul loc într-un studiu realizat în 13 ţări din Europa deSud-Est în funcţie de câţi bani sunt cheltuiţi anual pe produsecosmetice şi de îngrijire personală. Astfel, româncele alocă 32 deeuro anual pentru cosmetice, adică mai puţin de trei euro pe lună,potrivit unor date furnizate de compania L'Oréal. Ca să vedem câtsunt de frumoase româncele, am discutat şi cu chirurgii esteticienipentru a afla cât de des şi mai ales cât de complexe suntintervenţiile pe care le suferă. Doctorul Vâlcu Marek susţine căeste dificil să estimăm dacă numărul de operaţii estetice dinRomânia este mai ridicat decât cel din alte ţări, dar, în opiniasa, 80% dintre românce şi-ar face o operaţie. Dincolo de acestepăreri, statistica ultimilor zece ani arată că în cadrulconcursului Miss World, la care participă anual cele mai frumoasefemei din ţările lumii, România a obţinut o singură dată o poziţieimportantă, respectiv locul doi în 2006, prin sătmăreanca IoanaBoitor (foto). În restul ediţiilor, ţara noastră nu a reuşit săaibă nici măcar o concurentă printre finaliste. "Este normal să-isară în ochi străinului femeia din România prin simplul fapt că nue obişnuit cu stilul de aici", conchide sociologul Mircea Kivu,explicând astfel percepţia subiectivă a străinilor, precum Peterdin debutul articolului.

Croitorul Europei

România a fost, la un moment dat, cel mai mare croitor al Europei.Era anul 2004, iar textiliştii români produceau haine în lohnpentru aproape toate mărcile celebre din Europa. Nimeni nu erasurprins atunci când pe un costum Armani, Versace sau Hugo Bossscria "made in Romania".
Din 2005 însă, exporturile de textile au început să scadă, iarastăzi România este mai degrabă croitoraşul cel viteaz al Europei,care se străduieşte să rămână competitiv, deşi a fost de multdevansat de alte ţări în care se produce mai ieftin şi care nu aufost atât de lovite de criză. Eforturile pe care le facproducătorii locali pentru a recupera terenul pierdut par a fivânare de vânt, în condiţiile în care supraimpozitarea şifluctuaţiile cursului valutar reprezintă două piedici uriaşe, dinacest punct de vedere. "A fost o perioadă în care România a fost uncroitor pentru Europa, însă acum nu mai este cazul. După cum vedem,tendinţa care se conturează din ce în ce mai puternic arată căpentru Europa şi pentru tot restul lumii, croitori sunt şi vor fiţările cu foarte mulţi locuitori, precum China, pentru că au forţăde muncă ieftină, şi ţările care sunt producătoare de bumbac şicare, implicit, au ţesături mult mai ieftine", spune GheorgheCăescu, directorul general de la Iaşitex.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO