Exporturile de produse agroalimentare ale Poloniei au crescut cu două treimi în ultimii cinci ani, la 11 miliarde de euro după ce în această perioadă investiţiile în unităţile de procesare a alimentelor făcute cu bani europeni s-au ridicat la cinci miliarde de euro. În tot acest timp România continuă să fie importator net de alimente deşi din 2007 până în prezent în conturile fermierilor români au ajuns fonduri UE de 2,4 miliarde de euro pentru investiţii.
"Avem cea mai modernă infrastructură de procesare de alimente din Europa, asta ne permite să ieşim la export. Pentru proiectele de investiţii în agricultură Polonia a cheltuit în acest exerciţiu financiar 17,2 miliarde euro, din care 13 miliarde de la UE. Din aceşti bani, 40% au fost investiţi direct în ferme, alţi în 40% în procesare, iar restul în infrastructura din zona rurală", a spus Marek Sawicki, ministrul agriculturii din Polonia, în cadrul unei întrevederi cu jurnalişti din Europa Centrală şi de Est.
Odată cu integrarea în Uniunea Europeană în 2004 exporturile de produse agroalimentare ale Poloniei s-au încadrat pe o pantă ascendentă. Astfel, dacă în 2005, primul an de după aderare, Polonia reuşea să exporte alimente de şase miliarde de euro, în 2009 valoarea exporturilor a atins cota de 9 miliarde de euro, potrivit datelor Oficiului de Statistică din Polonia (GUS). Mai mult, la finalul anului trecut valoarea livrărilor de alimente la extern s-a cifrat la 11 miliarde de euro.
Pentru acest an oficialii polonezi estimează că valoarea produselor agroalimentare livrate la extern se va ridica la 15 miliarde de euro, un plus de 4 miliarde de euro faţă de 2010.
Jumătate din aceste exporturi sunt acoperite de produse procesate, în timp ce cerealele cuantifică numai o pătrime din total. Spre comparaţie, mai mult de jumătate din exporturile de produse agroalimentare de anul trecut ale României au fost materii prime agricole brute precum cerealele.
Mai mult impactul investiţiilor în procesare se vede şi în raportul dintre exporturile Poloniei şi suprafaţa agricolă. Astfel la 14 milioane de hectare exporturile agricole ale polonezilor se ridică la 11 miliarde de euro, rezultând că valoarea medie a exportului pe hectar se ridică la 785 de euro.
În România acelaşi raport este de trei ori mai mic, respectiv 360 de euro. La 8,3 milioane de hectare România exportă produse agroalimentare de 3 miliarde de euro.
"Cei mai importanţi parteneri comerciali pe agricultură ai Poloniei sunt ţări precum Germania, Franţa, Marea Britanie, Cehia, Ungaria şi Rusia. Abia apoi urmează România sau Bulgaria", a explicat Sawicki, care ocupă fotoliul de ministru din 2007 fiind reprezentantul Partidului Ţărănist Polonez.
Polonezii se compară cu agricultura din Vest, nu cu România
Austria sau Germania sunt şi pieţele la care oficialii polonezi se uită atunci când vine vorba de comparaţii.
"Agricultura noastră este similară cu cea din Austria. Nu ne putem compara cu România pentru că voi aveţi două tipuri de ferme, cele mici de până în 2 hectare şi cele foarte mari. Noi avem însă numai 500 de ferme cu mai mult de 500 de hectare de teren. Mai mult structura agriculturii poloneze depinde de regiuni. În sud-est suprafaţa medie a fermelor este de 3,5 hectare, în timp ce în vestul ţării o fermă medie exploatează circa 30 de hectare de teren", a arătat Sawicki.
Per total, suprafaţa medie de teren agricol deţinută de fermierii polonezi se ridică la şase hectare, aceasta fiind una dintre cele mai fragmentate pieţe agricole din Europa alături de cea din România, unde suprafaţa medie exploatată se ridică la 3,5 hectare, potrivit datelor preliminare din Recensământul General Agricol (RGA-2010).
Deşi peste 80% din fermele din Polonia exploatează suprafeţe mai mici de 10 hectare de teren, în timp ce fermele de peste 50 de hectare acoperă 1% din total, Marek Sawicki spune că aceasta nu este o problemă pentru că alimentele din fermele tradiţionale sunt la mare căutare între consumatorii din vestul Europei.
Nu se tem de străinii care cumpără teren agricol
Polonezii nu se tem nici de investiţiile străine în agricultură, dar nici de faptul că străinii cumpără teren arabil. La polul opus oficialii de la Bucureşti au afirmat public în repetate rânduri că mulţi din străinii care cumpără teren agricol în România fac aceste achiziţii pentru a primi subvenţii din bani europeni fără a le lucra, acesta fiind unul dintre motivele pentru care circa 1 milion de hectare rămân nelucrate.
"Până în 2016 ca străin poţi cumpăra teren în Polonia numai cu aprobare de la Ministerul de Interne. Avem şi limitări cantitative în privinţa terenurilor achiziţionate de la stat. Un străin nu poate cumpăra mai mult de 500 de hectare. Străinii pot achiziţiona însă de pe piaţa liberă mai mult de 500 de hectare, dar Autoritatea pentru Terenurile Statului îşi poate folosi dreptul de preemţiune pentru a opri astfel de achiziţii", a explicat ministrul polonez.
Diferit faţă de România, autorităţile de la Varşovia nu fac diferenţa între străini şi cetăţeni naţionali atunci când vine vorba de achiziţiile de terenuri.
"Toţi au aceleaşi drepturi. Străinii nu trebuie să îşi înregistreze firme pentru a cumpăra teren".
Preţul unui hectar de teren arabil în Polonia variază între 3.800 de euro şi 4.500 de euro în funcţie de calitatea acestuia, potrivit datelor Ministerului Agriculturii din Polonia. Spre comparaţie, cotaţia terenului agricol pe piaţa locală variază între 1.000 şi 3.000 de euro, potrivit anunţurilor de vânzare postate pe internet.
Statul pune umărul la creditarea agriculturii
O altă diferenţă majoră între agricultura poloneză şi cea românească este aceea că fermierii au acces la credite cu dobânzi preferenţiale cu ajutorul susţinerii statului.
"Dobânzile preferenţiale se ridică la 2%, iar pentru zonele calamitate sau defavorizate aceasta este de 0,1%. Avem o instituţie, Agenţia pentru Restructurare şi Modernizare în Agricultură, care este subvenţionată de la bugetul de stat. Misiunea de creditare este realizată însă de bănci. Pentru aceste dobânzi preferenţiale am obţinut aprobare de la Comisia Europeană până la finalul acestei perspective financiare", a povestit ministrul.
În România nu numai că nu există o astfel de dobândă preferenţială, dar băncile s-au dovedit până în prezent reticente în a acorda credite fermierilor. Pe piaţa locală dobânzile pentru creditele agricole se cifrează între 7,5% şi 11%, fiind şi de cinci ori mai mari decât cele din Polonia.
An slab pentru producătorii polonezi de cereale
Faţă de România, care are unul dintre cei mai buni ani din istorie pentru agricultură, polonezii se aşteaptă ca recoltele să fie mai mici faţă de cele de anul trecut din cauza ploilor ce au lovit ţara în această primăvară.
"Vom avea şi un randament mai scăzut la hectar dar şi calitatea cerealelor va fi afectată. Recolta de cereale se va ridica la 27 de milioane de tone. Pentru produsele furajere cantitatea este suficientă, dar pentru alimentaţie va trebui să recurgem la importuri. Pe porumb însă stăm bine, vom avea şi record", a estimat ministrul.
Deşi două dintre atuurile agriculturii poloneze sunt cartofii şi merele, şi producţiile de grâu, rapiţă sau orz vor fi şi în 2011 peste cele din România.
Spre comparaţie fermierii de pe piaţa locală au recoltat în acest an circa 8 milioane de tone de grâu, în creştere cu 40% faţă de 2010.
Chiar şi aşa producţia românească nu va reuşi să o depăşească pe cea poloneză în condiţiile în care recolta de grâu din 2010 din Polonia se ridică la 9,4 milioane de tone, conform datelor Ministerului Agriculturii din Polonia.
România importă produse agroalimentare de 150 mil. euro din Polonia
Ca o ilustrare a eficienţei procesării alimentelor, Polonia este de departe pe plus şi atunci când vine vorba de comerţul internaţional cu produse agroalimentare în relaţia cu România.
Astfel, România importă anual din Polonia alimente de 150 de milioane de euro, în acelaşi timp exporturile fiind de zece ori mai mici.
Polonia livrează pe piaţa locală cafea, preparate alimentare, brânzeturi, condimente, dar şi ouă de pasăre.
Astfel valoarea importurilor de produse agroalimentare din Polonia se ridică în primele şapte luni ale acestui an la 151 de milioane de euro, fiind cu 12,6% mai mare decât în perioada similară a anului trecut.
De cealaltă parte, exporturile agroalimentare româneşti în Polonia sunt de zece ori mai mici, acestea ridicându-se la 14,7 milioane de euro în primele şapte luni ale acestui an, fiind cu o treime mai mici decât cele din perioada similară din 2010.
Pe piaţa poloneză ajung astfel ţigări produse în România în valoare de 4,1 milioane de euro, margarine de 2,6 milioane de euro, porumb de 0,5 milioane de euro, dar şi produse de panificaţie de 0,9 milioane de euro.
Per total România a exportat în 2010 produse agricole de 3 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au situat la 3,7 miliarde de euro - un minus de 700 de milioane de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
