Anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România

 

Ziarul Financiar lansează în parteneriat cu Deloitte Anuarul „Cele mai mari 1.000 de companii din România“ pentru a răspunde nevoii de a şti: care este coloana vertebrală a economiei româneşti, cine

sunt liderii şi cum au ajuns în vârf? Ce îi face să fie lideri?

În România sunt circa 400.000 de companii active şi doar 1.000 dintre acestea, cele mai mari în ordinea descrescătoare a veniturilor, deţin 48% din cifra de afaceri totală a firmelor locale, de circa 1.230 de miliarde de lei în 2016. Acest grad de concentrare ne-a determinat să ne întrebăm: cine sunt cele 1.000 de companii care deţin jumătate din economia românească, în ce sectoare activează, ce profituri şi câţi salariaţi au, cum au evoluat în 2016 faţă de 2015, dar şi faţă de 2012.

Ce am aflat?

1. 350 de firme, adică o treime din total, sunt din comerţ; din comerţul cu ridicata sunt circa 280, iar restul de 70 sunt retaileri. 42 de comercianţi cu ridicata în auto au afaceri de 22 de miliarde de lei, în creştere cu 69% între 2012 şi 2016.
2. Cele 69 de companii din sectorul de fabricare de autovehicule şi componente auto au cea mai mare cifră de afaceri din economie după comerţ, de 73 de miliarde de lei, în creştere cu 78% faţă de 2012.
3. Sectorul energetic - producţia şi transportul de energie electrică, apă, gaze şi combustibil – este puternic: cele 56 de companii au afaceri de 51 de miliarde de lei, în creştere cu 20% faţă de 2012.
4. A doua industrie puternică după auto este industria alimentară şi producţia de tutun, unde 73 de jucători au 29 de miliarde lei cifră de afaceri.
5. Sectorul de transporturi şi depozitare urcă rapid în top: 53 de companii declară afaceri de 23 de miliarde de lei în 2016, în creştere cu 35% faţă de 2012.
6. IT&C-ul este prezent cu 29 de companii, cu o cifră de afaceri de 22 de miliarde de lei, în creştere cu 38% faţă de 2012. Interesant este că bate metalurgia/siderurgia/construcţiile metalice, care cu 37 de companii are afaceri de 19 miliarde de lei, în creştere cu 20% faţă de 2012.
7. Bani foarte mulţi se rulează în farma. 23 de comercianţi cu ridicata de medicamente au afaceri de 19 miliarde de lei în 2016, în creştere cu 46% faţă de 2012.
8. Surprinzător, industria chimică ţine ritmul: 38 de jucători au afaceri de 18 miliarde de lei, în creştere cu 20% faţă de 2012.
9. România este raiul comercianţilor de cereale. Cei 21 de jucători şi-au dublat afacerile în ultimii cinci ani, de la 9 la 18 miliarde de lei.
10. Un semn bun, de creştere a competitivităţii economiei româneşti, este majorarea cu 33% a afacerilor totale ale celor 27 de producători de componente electronice şi computere, până la 12 mld. lei şi dublarea industriei de electrocasnice şi echipamente electrice, până la 9 miliarde de lei, cu 17 jucători de profil.
11. Retailerii, pe care îi vede toată lumea că au schimbat comerţul românesc, sunt prezenţi cu 74 de jucători, care au afaceri de 10 mld. lei în 2016, în creştere cu 43% faţă de 2012.
12. Cele patru şantiere navale declară afaceri de 3 miliarde de lei, în creştere cu 50% faţă de 2012. Vin din urmă şi bicicletele: trei fabrici declară business de 800 mil. lei, în creştere cu 60% în ultimii cinci ani.
13. Dacă am avea mai mulţi producători de aeronave şi componente de aeronave, România ar arăta astăzi altfel. Cele patru companii din sector au avut afaceri de 1 miliard de lei în 2016, duble faţă de 2012.
14. Putem să creştem prin turism, hotelărie şi restaurante? Din acest sector sunt prezente doar trei firme-reţele de restaurante, cu afaceri de 1,2 mld. lei în 2016, aproape dublu faţă de 2012.
15. Fabricarea de mobilă este din păcate foarte prost reprezentată în top 1.000 jucători, cu toată bogăţia locală în resurse de lemn: 9 jucători au afaceri de 300 mil. lei în 2016, în creştere cu 50% faţă de 2012.

Concluzia: România are jucători puternici în industria auto, după cum era cunoscut, dar există o dinamică foarte interesantă în fabricarea de componente electronice, electrocasnice şi echipamente electrice. Şantierele navale, fabricile de componente pentru aeronave şi industria chimică, precum şi fabricarea de material rulant completează un tablou al unei Românii industriale, integrată în lanţurile de valoare globale.

Aceasta înseamnă că o să urmăm tot mai mult trendurile mondiale, vom creşte şi vom scădea odată cu Germania, SUA şi China. Există un potenţial uriaş în industria alimentară. Pentru aceasta este nevoie însă de strategii de punere de valoare adăugată peste producţia de cereale, care au devenit astăzi obiectul unor tranzacţii de miliarde de euro pe piaţa locală pentru liderii globali de profil. IT&C-ul ajunge la o masă critică şi poate fi o locomotivă.

Sorin Pîslaru, redactorul-şef al ZF, în Argumentul Anuarului „Top 1.000 cele mai mari companii din România”

Care sunt cele mai mari 1.000 de companii din economie, ce rezultate financiare au raportat în 2016 şi în 2015, câţi oameni lucrează în aceste companii şi din ce industrii vin aflaţi din anuarul „Top 1.000 cele mai mari companii din România”.

Comandă anuarul „Top 1.000 cele mai mari companii din România” mai jos la preţul de 100 de lei, TVA inclus.

Ediţiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediţia electronică.



zf.ro
Abonează-te la Închide