Anuarul de Construcţii si Imobiliare 2018

 


Calitatea proiectelor, fie că sunt în discuţie drumuri, autostrăzi, poduri, pasaje, blocuri de apartamente şi în special birouri, centre comerciale şi spaţii industriale, creşte cu fiecare imobil livrat pe piaţa locală, pe măsură ce pretenţiile dezvoltatorilor sunt tot mai mari.

De partea cealaltă, constructorii se plâng de o presiune tot mai mare pe cost, de muncitori puţini şi scumpi. De asemenea, românii au început să prindă glas şi nu mai sunt dispuşi să îndure o înrăutăţire a stilului lor de viaţă pentru binele pieţei şi dezvoltatorilor. În 2018 pentru prima dată locuitorii din mai multe zone ale Bucureştiului şi-au unit forţele în asociaţii pentru a pune pe primul loc binele comunităţii deja existente.

Spre deosebire de birourile livrate în 2006-2008, noile clădiri se dezvoltă în zone unde deja există infrastructură, iar metroul poate „face sau desface“ o strategie. Din acest motiv, noile proiecte de birouri din zona Expoziţiei au făcut cerc în jurul viitoarei staţii. Din acelaşi motiv, belgienii de la Speedwell au cumpărat un teren în zona Jandarmeriei din Băneasa, tocmai pentru că acolo va fi o staţie de metrou.

În ceea ce priveşte calitatea proiectelor de birouri, şi în România a început o cursă a certificărilor legate de calitate deoarece miza nu mai este doar construcţia şi închirierea, ci şi vânzarea la o dată ulterioară. Aici contează certificările care atrag chiriaşi, standardele respectate, facilităţile, şi desigur, durata contractelor, iar un chiriaş pentru a semna pentru o durată de peste cinci ani trebuie convins cu date concrete.

În ceea ce priveşte calitatea locuinţelor, dacă în 2016 proiectele (cu adevărat) premium şi de lux puteau fi numărate pe degetele de la o mână, acum, în 2018, dezvoltatorii anunţă zeci şi sute de apartamente din segmentul superior. Pe de altă parte, chiar şi acum se vând locuinţe de sute de mii de euro în blocuri neechipate cu sisteme de desfumare, spre exemplu - foarte utile în situaţii-limită.

În ceea ce priveşte infrastructura, cel puţin pe hârtie planurile celor de la Ministerul Transporturilor par cel puţin interesante. Dar în 2016 nu s-a inaugurat niciun nou kilometru de drum modern, în 2017 au fost 15 km, dar care erau aproape gata din 2016, în timp ce în 2018 deja dincolo de jumătatea anului încă sunt aşteptate tronsoanele promise.

Spre deosebire de Ungaria sau Polonia, România a ratat toate oportunităţile pentru a avea o infrastructură modernă. Din acest motiv, statul maghiar a fost cel care a susţinut de această dată dezvoltarea României, în timp ce statul român a fost în plan secund. Tocmai de aceea oraşe precum Timişoara, Arad, Oradea, chiar şi Cluj, Sibiu şi Braşov „duduie“ de investiţii străine, în timp ce sudul României a fost „penalizat“ de guvernanţii care au trecut pe la Palatul Victoria. Moldova este într-o situaţie şi mai defavorizată. Dacă în Muntenia există autostrăzi spre Piteşti şi Constanţa, în Moldova singura autostradă anunţată, centura Bacăului a fost abandonată de constructorul turc, iar Compania de Drumuri a reluat licitaţia.

La Bucureşti, deşi anunţat din 2015, deja celebrul pasaj de la Domneşti ar putea vedea primele utilaje pe şantier chiar anul acesta. În prima parte a lui 2018 au început spre exemplu exproprierile şi îndepărtarea imobilelor de pe viitorul şantier. În tot acest timp zona Prelungirea Ghencea, unde în continuare se construieşte, este aproape complet blocată, iar accesul la o oră de vârf este aproape imposibil.

În tot acest timp, Guvernul anunţă planuri pentru o autostradă a sudului care să ofere o şansă de dezvoltare şi oraşelor din partea de sud a ţării, dar şi planuri pentru cel puţin o autostradă care să traverseze Carpaţii Orientali. Ar trebui să urmeze şi aplicarea planurilor.

Mai multe detaii in Anuarul de Construcţii si Imobiliare 2018.

Ediţiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediţia electronică.

Comandă anuarul mai jos la preţul de 100 de lei, TVA inclus.



AFACERI DE LA ZERO