Anularea concesiunii autostrăzii Comarnic-Braşov, pentru a treia oară în ultimii 12 ani, scoate la iveală neputinţa statului de a realiza un prim proiect cu investitori privaţi în zona de drumuri.
Anunţul privind eşecul concesiunii acestei autostrăzi nu a fost o surpriză, având în vedere că în ultimul an Ministerul Transporturilor a tot evitat să ofere o decizie tranşantă privind soarta acestei şosele, anunţând ba că „ne ducem înainte sau ne ducem înapoi“ cu proiectul, ba ca încă se poartă discuţii cu concesionarii, francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor.
În mod concret şi public însă, până acum nimeni nu şi-a asumat eşecul celor trei concesiuni „ratate“, care au tărăgănat construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov, care ar fi putut deveni prima autostradă peste munţi din România.
Comarnic-Braşov a fost gândită în urmă cu peste un deceniu ca o continuare la Autostrada Transilvania, proiect care intrase pe mâna americanilor de la Bechtel, însă nici această şosea, între Braşov şi Borş, nu a mai fost finalizată, nici cea între Comarnic-Braşov nu este gata în acest moment.
