Auto

Constantin Stroe, jumătate de secol în slujba industriei româneşti de automobile

Bogdan Alecu: „Prima dată l-am întâlnit pe Constantin Stroe în 2006, când Dacia scotea de pe linia de asamblare pentru ultima oară un model „Papuc“, ultimul automobil construit pe platforma 1310, la aproape doi ani şi jumătate de când începuse producţia Logan, şi la câteva luni de la lansarea Logan MCV, care datorită cererii din Vest avea nevoie de o producţie tot mai mare. Cu toate că de patru ani nu mai era directorul Dacia, el era în mijlocul presei, în mijlocul celor de la uzină, iar toţi doreau o declaraţie „de la Stroe“.

Bogdan Alecu: „Prima dată l-am întâlnit pe Constantin Stroe în 2006, când Dacia scotea de pe linia de asamblare pentru ultima oară un model „Papuc“, ultimul automobil construit pe platforma 1310, la aproape doi ani şi jumătate de când începuse producţia Logan, şi la câteva luni de la lansarea Logan MCV, care datorită cererii din Vest avea nevoie de o producţie tot mai mare. Cu toate că de patru ani nu mai era directorul Dacia, el era în mijlocul presei, în mijlocul celor de la uzină, iar toţi doreau o declaraţie „de la Stroe“.

Autor: Bogdan Alecu

19.12.2016, 00:08 2272

Constantin Stroe s-a stins la 74 de ani în seara zilei de sâmbătă, 17 decembrie, după o carieră de 48 de ani în industria auto, timp în care a fost martor al începerii producţiei Daciei 1100, a lucrat la Dacia 1300 şi 1310 şi a condus direct uzina Dacia din 1990 şi până în 2002 ca director general.

Dincolo de cifre şi ani, Constantin Stroe, sau domnul Stroe, aşa cum îl cunoaştem noi, a fost omul care privea automobilul şi industria sa ca pe un ţel personal, gata să lupte la orice oră din zi sau noapte pentru maşini şi oamenii responsabili de acestea.

El îşi propusese în anii ’90 să sal­veze acea uzină din Mioveni, care chiar dacă producea maşini „diferite“ faţă de cele din Vest, era responsabilă viaţa întregului judeţ Argeş. El s-a luptat şi a câştigat contractul cu chinezii, iar valuta adusă în companie a salvat-o. Tot el a oprit privatizarea Daciei cu Hyundai, moment în care brandul autohton ar fi dispărut, iar în loc să producă, uzina doar ar fi asamblat, după modelul Daewoo la Craiova.

Tot Constantin Stroe a fost omul neobosit, întotdeauna activ şi gata de luptă. Cu toate că a fost scos „pe linie moartă“ în 2002, la vârsta de 60 de ani, moment în care aproape toţi executivii din industrie deja se pregătesc de pensie şi cel mult caută „un loc călduţ“ în aşteptarea ei, el a refuzat în totalitate acest lucru.

A devenit vicepreşedinte al Dacia, funcţie non-executivă, dar una care îi permitea accesul în consiliul de admi­nistraţie. Dar Dacia era deja prea mică pentru el atunci, la fel cum erau şi economia şi industria românească de la începutul anilor 2000. Motiv pentru care Constantin Stroe a pornit să clădească una mai mare. Cum? Prin ACAROM, Asociaţia Constructorilor de Automobile din România, proiectul său de suflet, prin care dorea să atragă şi mai mulţi investitori. Şi a atras, întâi furnizori pentru Dacia, după care alţii în căutare de forţă de muncă şi „creiere“ româneşti.

Ce a lăsat în urma sa? O uzină care produce anual aproape 350.000 de maşini, cu 14.000 de angajaţi plătiţi aproape dublu comparativ cu media na­ţională, un centru de cercetare-dez­voltare, cel mai mare după cel de la Paris al Renault alături de o industrie de 20 de miliarde de euro şi sute de mii de locuri de muncă.

Dincolo de aceste proiecte, omul Constantin Stroe era mereu în centrul atenţiei. Dintre toate momentele, cel mai emblematic moment rămâne cel din 4 iunie 2015. Renault aniversa 10 ani de la deschiderea centrului logistic de la Mioveni, iar subiectul acelor zile era autostrada Piteşti-Sibiu. Sătul de poveşti fără acoperire şi promisiuni deşarte, afectat de faptul că la eve­ni­ment nu au participat nici premierul Victor Ponta şi nici ministrul transpor­turilor de la acea vreme, ci doar Mircea Dră­ghici, consilierul onorific al primului-ministru.

Constantin Stroe l-a „blestemat“ pe Drăghici să meargă în urma unui convoi de camioane pe Valea Oltului, drum pe care vehiculele de transport au o viteză comercială de numai 32-35 km/h. „Domnule consilier Draghici, de mine nu scăpaţi până nu merg pe autostradă de la Pitesti la Sibiu. Şi vă blestem să mergeţi, cum am mers eu săptămâna trecută, să prindeţi un convoi de camioane cum am prins eu şi să pierdeţi o oră şi jumătate în plus. Vă urez ca nu numai peste zece ani, peste o sută să lăsaţi în urma ceva. Nu cer autostrada pentru mine, nu mă inte­resează pentru mine, mă interesează pentru tineri, pentru ţară“, spunea Stroe la acea vreme. Moment după care toate televiziunile au sărit. Din păcate, ca şi atunci, nici acum nu au început lucrările la autostradă.

Indiferent de motiv, fie că era timbrul de mediu, autostrada, Constantin Stroe întotdeauna a fost prezent în spaţiul media pentru a atrage atenţia ministerului sau guvernului responsabil de eroare. Tocmai de aceea, ultimul interviu acordat ZF, la mijlocul lunii octombrie, viza tocmai timbrul de mediu, a cărui modificare ar însemna un dezastru pentru piaţa auto locală.

Indiferent de moment, Constantin Stroe era întotdeauna prezent la datorie. Duminica, seara după ora 18.00, dacă putea, răspundea imediat întrebărilor jurnaliştilor. Cu ce ieşea în evidenţă? Prin faptul că adapta imediat răspunsurile în funcţie de pregătirea şi experienţa celui care îl suna, tocmai pentru a nu-l pune în dificultate şi explica clar şi scurt, ţelul lui era ca persoana de la celălalt capăt al discuţei să înţeleagă situaţia, nu ca el să pară superior. Convorbirile cu dânsul erau mai întotdeauna scurte, în momente dintre şedinţe şi întâlniri, însă şi câteva secunde erau suficiente.

Prima dată l-am întâlnit pe Constantin Stroe în 2006, când Dacia scotea de pe linia de asamblare pentru ultima oară un model „Papuc“, ultimul automobil construit pe platforma 1310, la aproape doi ani şi jumătate de când începuse producţia Logan, şi la câteva luni de la lansarea Logan MCV, care datorită cererii din Vest avea nevoie de o producţie tot mai mare. Cu toate că de patru ani nu mai era directorul Dacia, el era în mijlocul presei, în mijlocul celor de la uzină, iar toţi doreau o declaraţie „de la Stroe“.

Dincolo de spectacolul declaraţiilor, Constantin Stroe era un om al cifrelor, iar orice declaraţie avea la bază un calcul matematic, un grafic, sau cel puţin un tabel, motiv pentru care prezentările sale cu privire la industria auto locală, europeană şi mondial, ca preşedinte ACAROM, erau întotdeauna cele mai detaliate.

Treptat, Constantin Stroe a devenit din vicepreşedinte al Dacia, membru în consiliu de administraţie. Indiferent de funcţie, mândria sa era că putea discuta şi declara fără să primească „autorizaţie“ de la Paris. Într-o industrie dominată de politica corporaţiilor şi „dictatura“ protocoalelor, acest lucru era nemaiîntâlnit. 

Odată cu dispariţia lui Constantin Stroe de pe scena industriei, dispare şi cea mai importantă voce a automobilului din România, voce care a spus clar şi răspicat care sunt nevoile industriei şi care a susţinut dezvoltarea economiei locale.

 

Cine a fost Constantin Stroe

Constantin Stroe s-a născut pe 24 martie 1942 la Hulubeşti, Dâmboviţa. După ce a absolvit Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, în anul 1967,  s-a angajat ca inginer la uzina Mecanică Teleajăn. Un an mai târziu se alătura proaspăt înfiinţatei întreprinderi de Autoturisme Piteşti, unde a fost pe rând, inginer, şef Secţie şi inginer şef Fabrică. În anul 1982 devenea director Tehnic al Centralei Industriale de Autoturisme Piteşti, iar în 1989 a preluat responsabilităţile de director al întreprinderii de Autoturisme Timişoara. Timp de 12 ani, din februarie 1990 până în septembrie 2002, a condus destinele mărcii argeşene, din poziţia de director general al Automobile Dacia. în paralel, a reprezentat industria românească de profil, ca preşedinte, apoi director general al ACAROM, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA) şi membru in comitetul Asociatiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Constantin Stroe a fost vice-preşedinte al Consiliilor de Administraţie Automobile Dacia şi Renault Technologie Roumanie.

- Are un doctorat în ştiinţe Tehnice, domeniul Inginerie Industrială, la Universitatea Politehnica Bucureşti. A făcut parte din catedra Universităţii din Piteşti, în calitate de conferenţiar doctor inginer

- În anii 2000 şi 2010 a fost decorat de către statul român cu Ordinul Naţional « Serviciul Credincios» în grad de Cavaler

- În 2004 a fost decorat de către statul francez cu distincţia « Cavaler al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare»

- Întreaga activitate i-a fost recunoscută la nivel naţional prin numeroase premii: Managerul Anului, Excelenţă în Afaceri, acordate de Academia Română, precum şi de publicaţii financiare sau de management

- A fost autor al  unor cărţi de specialitate: Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, editura Tehnica, Bucureşti, 1982; Elemente de proiectare a dispozitivelor, editura Tehnica, Bucureşti, 1985; Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte, editura  Tehnica, Bucureşti, 1995; Managementul întreprinderii, Teorie şi Aplicaţii, editura Universităţii Piteşti, 2002; a publicat 23 de lucrări la diferite Sesiuni Naţionale de Comunicări ştiinţifice

- A patentat 3 invenţii recunoscute oficial şi aplicate, precum şi 7 inovaţii aplicate

 

Renault: Constantin Stroe a salvat Dacia de la dispariţie

Preşedintele – Director General Automobile Dacia, Yves Caracatzanis,  comitetul de management al Grupului Renault România şi întreg colectivul companiei îşi exprimă regretul profund în faţa pierderii celui care, timp de 48 de ani,  a scris istoria automobilului românesc. Constantin Stroe este omul a cărui viaţă se confundă cu marca Dacia şi întreaga industrie auto din România. „A fost unul dintre martorii naşterii şi creşterii uzinei Dacia la Mioveni, acolo unde a parcurs conştiincios toate etapele carierei profesionale până la rolul de director general al uzinei. Lui Constantin Stroe i se datorează, în bună parte, salvarea mărcii Dacia, după anii ’90, şi reîntoarcerea acesteia în marea familie a Grupului Renault“, a spus oficialul Renault.

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO