Sindicatele de la Skoda cer majorări salariale de 14%, în timp ce managementul constructorului auto ceh propune creşteri de 10%. Cu atât au crescut salariile şi anul trecut. Angajaţii au respins propunerea şi ameninţă că vor face grevă în luna mai.
Salariile cresc în toate fostele state comuniste din Europa de Est, tensionând până la limite modelele economice de aici, bazate de costuri mici ale forţei de muncă.
Companiile care nu au angajamente faţă de aceste state şi produc în regiune doar pentru că este mai ieftin decât în alte părţi şi mai aproape de Germania au început deja să plece.
Grevele sunt rare în Cehia, a cărei creştere economică este susţinută de sectorul auto. Cu un avans puternic al PIB-ului în ultimii ani şi cu rata şomajului la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii, salariile cresc accelerat în multe sectoare ale economiei cehe, punând presiuni pe angajatori, scrie Reuters. Lipsa forţei de muncă cu pregătirea cerută de angajatori încurajează salariaţii să ceară mai mult.
Cele mai recente date ale ministerului muncii arată că în 2017 salariul mediu lunar din Cehia a crescut cu 7%. În pofida creşterii, 65% din salariaţi câştigă sub media de 30.000 de coroane (1.184 euro).
Salariul mediu de anul trecut este de 26.000 de coroane (1.026 euro). Printre cei mai bine plătiţi se numără controlorii de trafic aerian şi oficialii de stat, care câştigă în medie 200,000 de coroane (7.893 euro) pe lună. Salariile din sectorul public au crescut mai mult decât cele din sectorul privat.
La fel este cazul şi în Ungaria, unde salariile s-au majorat cu peste 10% anul trecut, iar pentru anul acesta experţii anticipează majorări de până în 10%, potrivit MTI. În sectorul public, remuneraţiile au urcat cu 13%. A crescut şi numărul angajaţilor de la stat. Congresul Uniunilor Sindicale din Marea Britanie estimează că anul acesta salariile din Ungaria vor înregistra cele mai mari creşteri din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
În Slovacia, banca centrală anticipează majorări ale salariului mediu nominal de 5,4% anul acesta şi de 5,6% anul următor. În 2020, avansul va fi de 5,4%. În acelaşi timp, va creşte rata de angajare şi se va reduce şomajul.
În Slovenia, salariile ar trebui să crească şi anul acesta în condiţiile în care guvernul a anunţat planuri pentru majorarea remuneraţiei minime înaintea alegerilor generale.
În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, salariul mediu lunar a urcat cu aproape 7% în februarie, în ritm anualizat, la 4.599 zloţi (1.090 euro), potrivit agenţiei IAR, care a preluat datele din statistica oficială.
„Pe vremuri, oamenii erau ieftini şi nu ne permiteam să cumpărăm utilaje“, spune Martin Baumruk, unul dintre fiii fondatorului companiei cehe Baumruk, un producător ceh de componente pentru echipamente industriale. Martin Baumruk conduce acum afacerea. Uzina de la Pilsen este înţesată cu maşinării şi roboţi japonezi moderni care fabrică piese din metal pentru companii renumite precum Deere&Co.
„Acum, omul cu pregătirea potrivită este mai valoros pentru noi decât echipamentul scump“, a explicat executivul pentru Bloomberg. Baumruk lucrează cu ingineri cu pregătire deosebită care câştigă mai mult decât salariul mediu.
Când şi-au început afacerea, într-un garaj după căderea comunismului în Cehoslovacia, fraţii Baumruk se bazau pe lucrători dispuşi să câştige o fracţiune din cât câştigau nemţii de peste graniţă. Transformările de la Baumruk sunt tipice pentru economia cehă.
Şi Skoda a înflorit sub ghidajul de 30 de ani al Volksawagen. Producătorul auto are de gând să mai construiască o fabrică în Europa pentru a face faţă cererii. Are deja operaţiuni de producţie în economii mai ieftine ca Ucraina, Rusia, China, India, Kazahstan şi Algeria. Nu i-ar fi uşor să construiască o a treia fabrică în Cehia. Salariile la fabricile de sale de acolo au crescut cu 10% anul trecut. Şomajul aflat aproape de zero şi mobilitatea redusă a forţei de muncă face dificilă acoperirea poziţiilor deja disponibile. „Numărul celor care caută loc de muncă scade deja, în timp ce numărul locurilor de muncă disponibile creşte“, explică Bohdan Wojnar, şeful de HR al Skoda. Deocamdată, compania importă muncitori din Ucraina.
Bazându-se pe una dintre cele mai bine educate populaţii, guvernul ceh a implementat programe de dezvoltare în urma cărora producătorul auto german BMW a investit peste 200 de milioane de euro într-un centru de cercetare pentru dezvoltarea de tehnologie digitală şi maşini autonome.
Modelul de creştere bazat pe forţa de muncă ieftină este tensionat la limită.
„Trebuie să ne concentrăm pe produse care vor aduce valoare adăugată mai mare“, spune Radomir Jac, economist şef la Assicurazioni Generali. „Construirea mai multor fabrici şi linii de asamblare nu ne va ajuta economia. Cel mult va crea mai multe tensiuni pe piaţa muncii deja tensionată.“
Europa de Est a devenit o verigă vitală în lanţurile de aprovizionare care ţin în mişcare industria germană. Acum, creşterile salariale au început să împingă locurile de muncă din fabrici în economii mai ieftine. Spre exemplu, compania niponă Yazaki şi-a mutat producţia de cablaje din Pilsen, Cehia, în Serbia, unde salariile sunt cu aproape 60% mai mici.
În Polonia, companii mari precum Amazon,†JPMorgan†şi IBM şi-au stabilit birouri sau centre de distribuţie, ducând investiţiile străine la nivelul record de 10 miliarde de dolari în 2016. Daimler a ales în acel an Polonia pentru construirea unei fabrici de motoare de 50 de milioane de euro. Astfel de investiţii sunt rare la Daimler. Forţa de muncă poloneză oferă un grad ridicat de pregătire în raport cu salariile faţă de alte state din Europa de Est, spune Joanna Tyrowicz, profesor de economie la Universitatea din Varşovia. În Polonia, fluxul continuu de muncitori din Ucraina şi din ţări vecine mai sărace acoperă o parte din deficitul de forţă de muncă şi limitează creşterile salariale.
Pentru a găsi o soluţie creşterilor salariale, Europa de Est se poate uita la economii precum Taiwan şi Coreea de Sud ,care au trecut prin procesul de maturizare şi care în doar câteva decenii şi-au transformat modelul de creştere dintr-unul bazat pe producţie low-level într-unul axat pe inovaţie tehnologică de vârf.
Jeffry Frieden, profesor la Universitatea Harvard, spune că statele est-europene trebuie să fabrice produse care se ridică la nivelurile salariilor, chiar dacă acestea se schimbă.
„Dacă ai succes, salariile cresc şi trebuie să treci la fabricarea produselor care includ mai mult capital uman, adică mai multă forţă de muncă cu pregătire superioară“, a spus el. „Povestea de succes a celor mai multe dintre statele lumii care au progresat pe scara ierarhiei, devenind din ţări sărace ţări cu venit mediu şi din ţări cu venit mediu ţări bogate, este povestea dezvoltării calităţii forţei de muncă, iar acest lucru înseamnă educaţie.“
Pregătirea forţei de muncă astfel încât să ajute la dezvoltarea economiei presupune cercetare şi inovare, iar Europa de Est nu nu se mişcă în această direcţie suficient de rapid.
„Să schimbi modelul economic este mai uşor de spus decât de făcut“, spune David Marek, economist şef la Deloitte în Praga. „Economiile Europei de Est nu vor putea ieşi din capcana de a fi linia de asamblare a Vestului până când nu vor începe să investească cât trebuie în cercetare şi dezvoltare.“
