Aproape 215.000 de locuitori ai Ti­mi­şului au statut de salariat

Cum arată economia din Timiş, „kilometrul zero“ al producţiei de componente auto, judeţul unde „numai cine nu vrea nu are un loc de muncă“

18 iun 2014 Autori: Adelina Mihai , Mădălina Panaete

Judeţul Timiş, cel mai mare judeţ al României din punctul de ve­de­re al suprafeţei, a devenit în ul­ti­mii ani „kilometrul zero“ al in­dus­triei de componente auto din Româ­nia, atrăgând giganţi precum Con­tinental, Delphi Packard sau TRW Automo­tive, care fac fiecare în această re­giune afaceri de peste un miliard de lei.

Cele peste 19.000 de companii active în judeţul Timiş au avut afaceri de 8,8 mld. euro în 2012 şi aproape 200.000 de anga­jaţi, arată datele de la Registrul Co­mer­ţu­lui. Astfel, ca valoare a rulaje­lor rea­li­za­te de companiile din judeţ, Timi­şul se află pe po­ziţia a patra în Ro­mâ­nia, după Bucu­reşti, Ilfov şi Argeş.

Fabricile producătoare de compo­nen­te auto (Delphi, Continental, TRW, Krom­berg& Schubert) şi cele de com­po­nen­te electronice (Flextronics) sau electro­cas­nice (Zoppas) domină topul an­ga­jato­ri­lor din judeţul Timiş, unde unu din trei lo­cu­i­tori are un loc de mun­că, iar şomajul este de doar 1,5%, arată datele centra­li­zate de ZF pe baza infor­ma­ţiilor de la In­spec­ţia Muncii, INS şi Agen­ţia Na­ţio­nală pen­tru Ocuparea For­ţei de Muncă.

Aproape 215.000 de locuitori ai Ti­mi­şului au statut de salariat (adică 31% din to­talul populaţiei), situaţie care este mult mai bună decât în restul ţării, unde ra­ta populaţiei care lucrează este de 21%.

„Suntem într-o situaţie fericită, toată lu­mea face angajări, astfel că s-a ajuns în si­tua­ţia în care numai cine nu vrea nu lu­crea­ză în judeţul Timiş. Totuşi, parcă ne-am întors în 2007, nu mai avem forţă de mun­că disponibilă şi calificată pe care să o pla­săm. Când deficitul este prea ma­re, se mer­ge către zonele rurale, exis­tă com­­panii care asigură transportul anga­ja­ţilor de la 45 de kilometri distanţă de locul de mun­că“, a explicat Horia Bugarin, mana­ging part­ner şi acţionar al firmei de recrutare şi în­­chiriere de forţă de muncă temporară IHM Total Con­sult din Timişoara, aflată pe locul 20 în to­pul celor mai mari anga­ja­tori. În prezent, IHM Consult are peste 1.500 de angajaţi în regim tem­po­rar.

Nemţii sunt extrem de puternici

Dintre cele mai mari 30 de companii din judeţ, doar cinci sunt afaceri deţinute de români. Cea mai mare companie deţinută de antreprenori locali din judeţul Timiş este AEM, companie cu activitate în producţia de aparate electrice de măsurare, controlată de antreprenorii locali Claudiu Nicolae Rădulescu, Ionel Pepenică şi Olimpia Moica. „Poziţia sa geografică oferă judeţului o locaţie privilegiată în ceea ce priveşte relaţiile sociale, economice şi culturale cu ţările occidentale. Punctul forte al economiei judeţului este determinat de diversitatea domeniilor economice ?i mărimea adecvată a companiilor prezente aici“, se arată într-o prezentare a Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş.

Cea mai mare companie din judeţul Timiş, luând în considerare cifra de afaceri de anul trecut, a fost Continental Automotive Products, divizia de fabricare a anvelopelor pe care grupul german Continental o deţine în România. În Timişoara, nemţii au două fabrici şi un centru de cercetare-dezvoltare, în timp ce numărul unităţilor de producţie din România ajung la opt în şase oraşe, iar cel al centrelor de cercetare este de trei. Continental are şase companii în România şi are în total afaceri de aproape 1,83 mld. euro peste 12.000 de angajaţi. Cea mai profitabilă companie din grup este din Timişoara - Continental Automotive Products, care anul trecut a înregistrat un profit record de 117 mil. euro, cu 32% în creştere peste valoarea din 2012. În plus, acest câştig poziţionează divizia Continental în top zece al celor mai profitabile companii din România.

Economia timişeană este dominată de companii germane din industria componentelor auto, astfel că cele mai mari societăţi cu capital majoritar german precum Continental Automotive Products, Continental Automotive Romania, ContiTech ( toate din grupul Continental), Delphi Packard Romania, Hella România, Mahle Componente de Motor aveau anul trecut împreună afaceri de 7,5 miliarde de lei (1,7 mld. euro), adică 20% din totalul afacerilor realizate de toate companiile înregistrate în acest judeţ. conform calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe. Chiar dacă sunt în număr mic, multinaţionalele fac regulile pe piaţa din Timiş. Firmele germane, cele care domină ca rulaje în Timiş, au avut în 2012 afaceri de 9,4 mld. lei în 2012 în Timişoara şi peste 30.000 de angajaţi.

Autostrăzile din Ungaria deschid poarta exportului

Pe primul loc în topul celor mai mari angajatori (furnizat de Inspecţia Muncii) se află retailerul alimentar Profi, controlat de fondul de investiţii Enterprise Investors. Cu peste 4.400 de angajaţi în 2013 (potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe), Profi Rom Food este înregistrat în Timişoara, dar are magazine în toată ţara.

Deşi valoarea PIB per capita din Timiş este cu peste 50% mai mare decât în restul ţării, salariile angajaţilor nu au ţinut acelaşi ritm de creştere. Salariul mediu net în Timiş a fost de 1.683 lei net în luna februarie a acestui an, cu doar 3% mai mare decât media naţională.

„Salariile sunt în media pieţei, sunt câteva companii care oferă salarii mai mari şi către care migrează angajaţii, însă piaţa este destul de stabilizată“, a mai spus Bugarin.

Accesul facil din Timiş către autostrăzile din Ungaria care „deschid“ poarta exportului către celeltate state europene a făcut din vestul ţării o zonă de poziţionare strategică a industriei de componente auto, electronice sau chiar electrocasnice, care au ales localităţi precum Timişoara, Sânnicolau Mare sau Ghiroda pentru deschiderea de unităţi de producţie.

„Personal, cred că foarte mulţi angajatori din domeniul componentelor auto au venit în Timiş pentru că sunt foarte aproape de autostradă şi au costuri de logistică minime, din ce ştiu eu cheltuielile de logistică reprezintă între 7 şi 9% din costul fiecărei componente produse“, a mai spus Horia Bugarin.

Totuşi, la fel ca în celelalte judeţe, nici Timişul nu a „scăpat“ de instituţiile controlate de stat aflate în topul celor mai mari angajatori, astfel că două spitale, Universitatea Politehnică, direcţia regională de poştă sau sucursalele de servicii pentru transportul rutier sau feroviar figurează în statistici cu o structură numeroasă de personal, având în vedere că se află în top 20 companii după numărul de angajaţi.

 

CV-ul politic al judeţului Timiş

 Nicolae Robu (PNL), 59 de ani, primarul municipiului Timişoara

Primarul Timişoarei din anul 2012, Nicolae Robu are o experienţă de aproape 30 de ani în învăţământ. A început ca asistent universitar la Universitatea „Politehnica“ Timişoara, iar începând din 1997 a devenit profesor universitar în cadrul aceleiaşi instituţii. El a fost prorector (1990-2004), rector (2004-2012) şi a intrat în politică în anul 2008. Atunci a devenit senator al României din partea Partidului Naţional Liberal (PNL) şi secretarul Comisiei de Educaţie, Ştiinţă, Tineret şi Sport. Absolvent al  Universităţii „Politehnica“ din Timişoara, el este din 2009 preşedintele PNL Timiş. Printre cele mai ambiţioase planuri ale primarului „Capitalei Banatului“ se află construirea unei linii de metrou, care să lege Gara de Nord, zona mallului, Gara de Est şi aeroportul.

 Titu Bojin (PSD), 61 de ani, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş

Titu Bojin a câştigat în 2012 alegerile pentru şefia Consiliului Judeţean Timiş, însă experienţa acestuia în administraţie publică este de aproape 30 de ani. În perioada 1986-1989 şi între 1990 şi 1992 el a fost primarul localităţii Remetea Mare, funcţie pe care a mai ocupat-o şi mai târziu, timp de patru ani, începând cu anul 1996. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, Titu Bojin a ocupat şi funcţia de director economic al Tibuc – SNC Bucovăţ (1992 – 1996 ) şi Remodet Tmb (2000 – 2001). De asemenea, în anul 2001 a fost numit director al Direcţiei Apelor Banat din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române“, funcţie ocupată până în anul 2011, când a devenit şef serviciu în cadrul Departamentului de Management Lucrări Hidrotehnice din cadrul aceleiaşi administraţii. Din 2010 este preşedinte al organizaţiei social-democrate judeţene Timiş, Titu Bojin făcând parte din PSD încă din anii ’90 ( încă din timpul FSN şi mai apoi PDSR).

 Eugen Dogariu (PSD), 37 de ani, prefectul judeţului Timiş

Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice, secţia Finanţe-Bănci, din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, a devenit în 2012, la vârsta de 35 de ani, prefect al judeţului Timiş, fiind susţinut de PSD. După terminarea facultăţii, în 1999 a devenit director de vânzări al Raris & Weiss International, companie cu activitate în domeniul construcţiilor metalice. Din 2001 s-a mutat în cadrul Prefecturii Judeţului Timiş, ocupând funcţia de director al cabinetului Prefectului. Ulterior, timp de un an, el a fost secretar de stat în relaţia cu Parlamentul, sindicatele şi patronale în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei. După aceea, a revenit în business, ocupând postul de director comercial în cadrul Grup Mir din Timişoara (2005-2009). Înainte de a ajunge la şefia prefecturii, Eugen Dogariu a fost subprefect (2009-2010), inspector superior în cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş (timp de câteva luni în 2010) şi şef birou al societăţii Drumuri Municipale din Timişoara (2010-2012).

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.06.2014

 
Cuvinte cheie:
timis
, componente auto
, economie
, productie
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide