Auto

Cum au ajuns inginerii români să proiecteze viitorul Logan, X90, maşina echipată "cu exact ce are nevoie clientul, nimic mai mult"

Cum au ajuns inginerii români să proiecteze viitorul Logan, maşina echipată "cu exact ce are nevoie clientul, nimic mai mult"

Autor: Bogdan Alecu

19.10.2010, 23:58 270

Înainte de a preda complet operaţiunile centrului de inginerieRenault Techno­logie Roumanie (RTR) către Sorin Buşe, PhilippePrevel, care acum ocupă funcţia de director al programului Logan lanivel global, vorbeşte despre rezultatele celor patru ani în cares-a construit de la zero centrul RTR: inginerii români lucreazădeja la viitorul Logan, ce va fi lansat pe piaţă peste doi sau treiani. Iar dacă prima generaţie a fost concepută integral deinginerii francezi, cea de-a doua reprezintă conceptul inginerilorromâni.
"Generaţia următoare a Logan va fi lansată sub responsabilitateaRenault Technologie Roumanie. Acesta va fi următorul pas. Nu este100% decis, dar este foarte posibil. Până acum ne-am asumatprogresiv responsabilităţi din ce în ce mai mari", a spus PhilippePrevel, într-un interviu acordat ZF.
Proiectarea noului Logan va fi astfel etapa ur­mătoare a centruluide inginerie din Ro­mâ­nia, care este însă responsabil şi dedesenarea a 50% din proiectul Duster, primul SUV ro­mânesc.

Un român la Renault
Prevel a condus şisupravegheat construcţia Renault Technologie Roumanie, cel de-aldoilea centru tehnologic al constructorului francez ca mărime dupăcel de la Paris, din 2006 şi până la finele lunii septembrie, cândi-a predat ştafeta inginerului Sorin Buşe, primul român care preiao funcţie de director general în cadrul Group Renault România."Sorin Buşe este român, dar are o cultură interna­ţională în ceeace priveşte industria auto. A lucrat pentru furnizori americani, alucrat la Toyota în Canada, iar la început a fost pregătit înRomânia. Are o cultură interna­ţională în industria auto. Pentru oastfel de funcţie trebuie să părăseşti graniţele unei ţări şi săgăseşti un om cu o viziune internaţională", a spus fostul şef alRenault Technologie Roumanie.
Prevel coordonează de la 1 octombrie programul Logan de la centrultehnologic din Franţa, fiind responsabil atât pentru activitateadin România, cât şi pentru cea din America de Sud, Rusia sau India,unde Renault mai deţine fabrici şi centre tehnologice locale.
Lansat în 2004 ca un model low-cost, destinat pieţelor emergente,proiectul "X90" sau Logan, a reprezentat o surpriză chiar şi pentrugrupul francez, în condiţiile în care de la o singură versiune s-aajuns în şase ani la şase modele, alte două urmând a fi lansate înanii următori.
"În 2006 doar ne-am imaginat evoluţia pozitivă a modelelor Dacia,dar nu eram siguri. Acum suntem siguri. Dacă top managementulRenault a decis să construiască acest centru în România, s-aestimat reuşita. Iar acum este realitate", a spus Prevel.
Piaţa maşinilor low-cost creşte mai rapid decât piaţa auto totalăla nivel mondial, pe măsură ce ţări precum Brazilia, Rusia, Indiasau China se dezvoltă. Pe această piaţă auto, care potrivit DaimlerAG va creşte cu încă 900 de milioane de maşini în următorii 25 deani.

Noul Logan, aproape de 5.000 de euro?
Despre noul Logan, Prevel spune că va avea costuri de producţie maimici, ceea ce ar putea duce şi la un preţ de achiziţie mai mic. Înprezent, cel mai ieftin Logan costă 6.250 de euro, astfel că oposibilă reducere a preţului ar putea apropia maşina de "modelul de5.000 de euro", cel sub care s-a lansat brandul în 2004. "Vom căutacele mai simple soluţii şi vom echipa maşina cu exact ce are nevoieclientul, nimic mai mult. Nu punem tehnologie de dragultehnologiei".
Următoarele două modele ale Dacia, care potrivit preseiinternaţionale vor fi un model de oraş mai mic decât Sandero şi unmonovolum cu şapte locuri mai mare decât Logan MCV, au fostproiectate ca şi modelele din gama actuală în Franţa.
"Pentru modelele ce vor fi produse la Tan­ger, în Maroc,responsabilitatea este în Franţa, dar există şi ingineri de aiciimplicaţi în pro­gram. S-a luat această decizie deoarece noi nuaveam resurse suficiente aici pentru a face în­treg proiectul.Dezvoltarea acestor modele a înce­­put cu mai mult de doi ani înurmă, iar la acea vreme RTR era prea mic pentru a prelua acesteresponsabilităţi. Nu am încercat să pre­luăm aceste modele, ci doarresponsabilităţi care puteau fi asumate", a spus fostul şef laRTR.
Prevel a subliniat că deşi iniţial aceste maşini par proiectatepentru piaţa vest-euro­peană, unde există o cerere ridicată pentruautomobile mici şi monovolume, acestea sunt proiectate pentru a ficomercializate inclusiv în Est, Rusia, Brazilia, India. "Deci nusunt maşini proiectate pentru Europa de Vest".

În căutarea surselor de finanţare
La patru ani de la înfiinţare, Renault Technologie Roumanie estesingurul centru de dezvoltare şi testare auto din Europa deSud-Est. Astfel, datorită investiţiei constructorului francez înRTR şi în centrul de testare de la Titu, România a intrat în clubulţărilor în care nu numai se asamblează maşini, ci şi în care se şiproiectează.
"Atunci când ne uităm la targetul iniţial, acesta a fost atins.Echipele sunt la locul lor, lucrează, livrează rezultate aşa cumne-am aşteptat. Eficienţa sistemului este optimă. Toţi indicatoriicheie sunt în linie cu proiectele şi estimările noastre", spunePrevel.
Singurul proiect care a întârziat a fost construcţia centrului dela Titu, potrivit lui Philippe Prevel, inaugurarea acestuia fiindprogramată iniţial pentru începutul acestui an, dar realizată înluna septembrie. Decalajul de nouă luni a fost determinat de crizafinanciară, creşterea dobânzilor şi lipsa finanţării dinpiaţă.
"Toate investiţiile Renault au întârziat cu aproape nouă lunideoarece a trebuit să găsim alte surse de finanţare. Costul banilora fost atât de mare încât am regândit multe dintre proiecte. Crizaa avut un impact asupra vân­zărilor de maşini, aşadar veniturileRenault au scăzut, şi aveam mai puţini bani de calculat". Dealtfel, RTR a atras la Titu şi Banca Europeană pentru Reconstrucţieşi Dezvoltare (BERD) care a venit cu 44 mil. euro pentrudezvoltarea centrului de testare şi inginerie.

Vor proiecta şi pentru Mercedes?
Prioritatea pentru Renault Technologie Roumanie este în momentul defaţă gama "M0", adică întreaga gamă Logan şi viitoarele generaţii.Activitatea pentru Twingo nu este o prioritate pentru RTR, înopinia lui Philippe Prevel, care consideră că dacă în viitoractivitatea pentru gama M0 va creşte, centrul din România poateceda proiectul Twingo către un alt centru al grupuluifrancez.
Declaraţiile legate de Twingo vin în contextul în care anul trecutDaimler AG, grupul german care deţine marca Mercedes-Benz, şiRenault au semnat un parteneriat, iar unul din primele proiectecomune va fi realizarea unei platforme comune pentru viitorulTwingo şi viitorul smart fortwo.
"Există posibilităţi de colaborare între Daimler şi RTR. Sunt multeproiecte care pot exista, de la dezvoltarea de componente, sauproiecte de industrializare, putem produce anumite componentepentru Daimler sau comune. Deciziile fie nu sunt publice, fie nu aufost adoptate încă. Suntem potenţial implicaţi, dar nu putem spunemai multe la această dată".


La Titu vor lucra 2.500 de ingineri în2015
Cea mai mare provocare legată de dezvoltarea RTRa fost în 2008, înainte de criza economică, şi a reprezentatcampania de recrutare a personalului, dar şi păstrarea celor dejaangajaţi, în condiţiile în care multe companii îi "vânau" pe ceipregătiţi.
"A fost dificilă recrutarea a peste 1.500 de ingineri într-uninterval de doi ani. Recrutarea a fost dificil de organizat, iardupă ea au urmat programele de training. Nu a fost greu, dar a fostun lucru pe care nimeni nu l-a mai făcut înainte", a subliniatPhilippe Prevel. Primul factor a fost presiunea impusă de piaţaforţei de muncă la începutul lui 2008, iar al doilea criza de lafinele lui 2008 şi începutul lui 2009, atunci când compania şi-aredus cheltuielile. "Multe companii au concediat angajaţi, noi doaram încetinit procesul de recrutare la acea vreme, dar nu ne-amoprit. A fost dificil de gestionat atunci, deoarece trebuia să nelimităm cheltuielile, dar dezvoltarea proiectelor săcontinue".
Acum în cadrul RTR lucrează aproape 2.400 de angajaţi, încondiţiile în care la mijlocul acestui an erau 2.200 de ingineri,iar până la finele anului numărul acestora va creşte până la 2.500.La Titu lucrează în prezent în jur de 300 de oameni.
Dacă în prezent aceştia sunt împărţiţi între birourile din nordulCapitalei, Mioveni şi Titu, din 2015 toţi vor fi mutaţi la centrulde testare, mutare care însă va presupune şi investiţii îninfrastructura rutieră din apropiere de Titu, în condiţiile în caredrumul actual nu poate prelua în condiţii optime traficul.
"Modalităţile de transport între Bucureşti şi Titu nu sunt foarteeficiente acum. Avem un proiect comun cu autorităţile, care esteîntârziat datorită crizei. Este în proiect realizarea uneiconexiuni între autostrada Bucureşti-Piteşti şi Titu (care înprezent este un drum neasfaltat care poate fi parcurs numai decamioane - n.red.)", a spus Prevel.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO