♦ Exportul de maşini – fără părţi componente – contribuie singur cu o cincime la totalul exporturilor ♦ Evoluţia la nivel de segmente este foarte diferită, cu scăderi de 96% în cazul exportului de cărbune şi lignitului sau creşteri de până la aproape 20% pentru echipamentele electrice ♦ România a avut anul trecut exporturi totale de 57,4 mld. euro, în urcare cu circa 5% comparativ cu 2015, arată calculele ZF pe baza datelor INS.
Exporturile au fost mai mulţi ani, în special în perioada imediat de după criză, motorul principal al economiei locale. Maşinile, componentele auto şi hainele „made in Romania“ ducând în spate responsabilitatea revenirii economiei.
În ultimii ani însă, măsurile de relaxare fiscală, majorările salariale şi optimismul românilor în ceea ce priveşte perspectivele lor au făcut ca exporturile să cadă de pe prima poziţie, iar consumul intern să devină „vioara întâi“ a economiei locale. Totuşi, exporturile continuă să crească, deşi mai moderat, cu circa 5% anul trecut. Evoluţia exporturilor trebuie însă analizată în paralel cu cea a importurilor. Mai mult, în cazul exporturilor trebuie analizată valoarea adăugată a acestora.
Analiştii au spus în mai multe rânduri că principalele produse de export ale României - produsele auto şi cele textile - au o valoare adăugată brută (VAB) mică, ceea ce înseamnă că local de multe ori doar se asamblează produsele. Aceasta este una dintre explicaţiile din spatele salariilor mici, sub media europeană. În industria textilă, spre exemplu, salariile sunt de multe ori apropiate de minimul pe economie.
