Reţeta performanţei în Formula 1 a celor de la McLaren: tehnologie ca la NASA condimentată cu feng shui

Îl privim cu neîncredere, amintindu-ne ziua precedentă cândMcLaren a pierdut titlul mondial al constructorilor în favoarearivalilor mult mai tineri de la Red Bull Racing, iar cei doi piloţiai echipei, Lewis Hamilton şi Jenson Button, campioni mondiali în2008 şi 2009, au terminat sezonul pe locurile 4 şi 5. Cu siguranţăcă nu a fost o zi liniştită, mai ales în biroul legendarului RonDennis, care a preluat echipa în urmă cu 30 de ani, ducând-o peculmile gloriei în anii '90.

Acum, McLaren se luptă să ajungă iar în vârf, mizând pe talentullui Hamilton, dar nu a mai câştigat un titlu al constructorilor din1998. Dacă a fost sau nu agitaţie cu o zi înainte, nu ne putem daseama, pentru că centrul de cercetare este cufundat în linişte, iartoată lumea, de la recepţioneră până la ingineri, îşi vede detreabă.
Lacul din faţa clădirii, care începe chiar de sub geamurile mari desticlă, pare să fi preluat orice urmă de energie negativă.
De altfel, ghidul nostru ne spune că, privită de sus, clădirea cuforme curbe şi lacul din faţă formează yin şi yang (simbolulchinezesc al binelui şi răului).
De altfel, întreaga clădire, proiectată de arhitecţii de la Fosterand Partners, îmbină principiile feng shui cu tehnologia de vârfcreată chiar în laboratoarele McLaren.

Astfel, faţada de sticlă este susţinut de un sistem de suspensiedin fibră de carbon similar celui de pe maşinile de Formula 1, şipână şi şuruburile cu care sunt prinse plăcile din perete suntaliniate astfel încât praful să curgă printre ele până jos.
"Totul are în vedere mai întâi partea funcţională şi mai apoi ceavizuală", ne spune ghidul, care explică cum apa din lacul adiacenteste folosită pentru răcirea tunelului de vânt, utilizat pentrutestarea aerodinamicităţii mo noposturilor de Formula 1, după caretrece printr-o minicascadă pentru a se răci şi se întoarce înapoiîn lac unde este filtrată de cei 300 de peşti care îlpopulează.

Trecem apoi prin sala de antrenament, dotată cu piscină închisă,unde se antrenează piloţii, dar şi mecanicii echipei. Un aparat ciudat ne atrage atenţia, unde piloţii îşi antrenează muşchii braţelorşi ai gâtului cu ajutorul unui dispozitiv care seamănă cu un aparatde tortură: de o cască sunt agăţate mai multe greutăţi, care ajungpână la 50 de kilograme, şi care simulează forţa la care gâtulpiloţilor este supus în momentul virajelor. Vizitatorii nu mai auvoie să testeze acest aparat, ne spune ghidul. Urmează un tur prin"laboratoarele de crea ţie", unde inginerii pro­iectează şi creeazăşasiul şi toate compo nentele monopostului de Formula 1. Într-oatmosferă relaxată, inginerii compară notiţe, măsoară şi analizeazăpiesele în cel mai mic detaliu, până la o marjă de eroare de câţivamicroni.
"Atelierul de piese funcţionează 24 de ore din 24. Permanenttrebuie înlocuit ceva. În afară de şasiu, majoritatea componentelormonopostului sunt înlocuite pe parcursul anului", ne explicăghidul.

Inginerii încearcă să îmbunătăţească în permanenţă maşinile,adăugându-le elemente noi pentru a le spori aerodinamicitatea şi mane vrabilitatea pe circuit. Uneori, FIA (Federaţia Internaţionalăde Automobilism) - arbitrul campionatului de Formula 1 - intervinepentru a interzice anumite modificări, însă constructorii suntmereu cu un pas înainte.
Totul pleacă de la centrul de comandă, ne explică reprezentanţiiMcLaren, o încăpere întunecată cu multe monitoare, unde o echipă de16-20 de analişti urmăreşte fiecare detaliu al antrenamentelor şicurselor. Zeci de gigabaiţi de date culese de senzorii de pemonoposturile de Formula 1 sunt trimişi către acest centru decomandă în timp real, cu o întârziere de 2-3 secunde. Analiştiimonitorizează atent datele şi observă unde sunt probleme, după caretransmit rapoartele lor către echipa de ingineri, care creeazăpeste noapte piese noi, care ajung pe monoposturi înainte deurmătoarea cursă.

În urma turului rămâi cu impresia că For mula 1 nu e un sport, ci oetalare de teh nologie de vârf coordonată de instrumente de mareprecizie. De altfel, piloţii îşi petrec cea mai mare parte atimpului în simulatorul 3D, unde repetă de sute de ori traseeleajungând să le ştie pe de rost. Cu toate astea, piloţii suntvedetele, ei câştigă milioane de euro, ei iau toţi laurii. Şipivind muzeul din holul centrului tehnologic îţi aminteşti de ce.Aliniate în centru sunt mono posturile albe conduse în anii '90 deAyrton Senna şi Alain Prost, două dintre legendele sportului cumotor, care au câştigat câte trei titluri mondiale cu McLaren şi auadus echipei britanice cinci titluri la constructori.
În lupta cu secundele, talentul de atunci trebuie înlocuit acum cutehnologia.