Bănci și Asigurări

A fost „Prima casă“ un program construit de stat pentru bănci sau pentru oameni?

A fost „Prima casă“ un program construit de stat pentru bănci sau pentru oameni?

Valoarea medie a unui credit ipotecar acordat cu garanţia statului a fost în cei trei ani de desfăşurare a programului de circa 40.000 de euro. Foto: Ovidiu Micsik

Autor: Ciprian Botea

11.09.2012, 00:07 2023

Bancherii au vândut în trei ani 72.000 de credite ipotecare cu o valoare cumulată de 2,8 mld. euro prin programul "Prima casă", dar numai 28% din sume au fost alocate pentru achiziţia de locuinţe construite după anul 2008. Mai mult, pentru locuinţe noi sau nefinalizate s-au acordat doar 2.250 de credite, potrivit datelor de la Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

"Prima casă" a susţinut vânzările de credite ipotecare ale băncilor în perioada de criză şi le-a permis acestora să-şi rotunjească veniturile din dobânzi asumându-şi riscuri minime. Avantajaţi au fost şi clienţii care nu aveau suficienţi bani pentru a plăti un avans de 25% la un credit standard.

Totuşi, susţinând tranzacţiile cu locuinţe vechi, programul a împiedicat scăderea mai rapidă a preţurilor pe piaţa imobiliară şi a forţat cumpărătorii să scoată mai mulţi bani din buzunar decât în cazul în care piaţa ar fi fost lăsată liberă. Apare astfel, după trei ani de program, întrebarea dacă acesta a fost creat pentru a sprijini băncile sau cumpărătorii de locuinţe?

"S-a dovedit că a fost un proiect care a ajutat oamenii, care au putut să cumpere o casă plătind un avans şi dobânzi mai mici. «Prima casă» a ajutat şi băncile, dar cred că în final programul a fost benefic mai mult oamenilor", afirmă analistul financiar Dragoş Cabat.

Creditele ipotecare garantate de stat se vând cu un avans de 5% din valoarea bunului adus în garanţie şi la dobânzi de circa 4% pe an la euro şi 8% pe an la lei. Avansul de 5% este punctul forte al programului "Prima casă", în condiţiile în care dobânzile la creditele standard sunt similare, atractivitatea acestuia a crescut în ultimele luni pe fondul informaţiilor privind epuizarea garanţiilor acordate de stat.

Chiar dacă programul a atras atenţia câtorva zeci de mii de clienţi, iar finanţările acordate se apropie de 3 mld. euro, o sursă de nemulţumire a rămas procesul greoi de aprobare a dosarelor de credit. Acestea trebuie analizate atât de bancă, cât şi de Fondul de Garantare, ceea ce face ca procesul să dureze mai mult decât în cazul unui ipotecar standard şi documentaţia cerută de către bancă să fie mai stufoasă.

"Cred că «Prima Casă» a fost făcută pentru bănci şi pentru proprietari, pentru că preţurile locuinţelor au rămas la nivelul de finanţare din cadrul programului. Fără acest program probabil că preţurile ar fi mers mai jos", spune Ioana, 28 de ani, care a încercat să ia un credit "Prima casă", dar în final a renunţat.

Băncile mai au la dispoziţie în acest moment garanţii de aproape 180 mil. euro pentru credite "Prima casă" din plafonul deja alocat, la care se adaugă garanţii suplimentare de 200 mil. euro aprobate de stat în luna iunie şi care pot fi accesate de bănci pe măsură ce epuizează plafonul vechi. Deocamdată doar CEC Bank a accesat garanţii din noul plafon, în timp ce BCR şi BRD afirmă că se apropie de epuizarea vechiului plafon şi au primit deja aprobarea pentru a accesa garanţii suplimentare. CEC a primit garanţii de încă 11,5 mil. euro, iar BCR şi BRD au primit aprobarea pentru plafoane noi de 45 şi respectiv 60 mil. euro.

Băncile care vor garanţii suplimentare trebuie să notifice Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri cu privire la intenţia de a solicita alocarea de sume din noul plafon cu cel puţin 30 de zile înainte de data la care estimează că vor epuiza garanţiile primite deja. Fondul de Garantare este instituţia care gestionează garanţiile acordate de stat, dar şi plăţile efectuate către bănci în contul creditelor ajunse în "default".

Deocamdată, numai 62 de credite acordate prin program au ajuns în "default", ceea ce înseamă o rată de neperformanţă de 0,08%, mult sub media la creditele ipotecare standard. Şi aceasta în ciuda faptului că plătind un avans mai mic, clienţii trebuie să împrumute mai mult de la bancă şi astfel au de achitat în fiecare lună o rată mai mare.

O sumă împrumutată mai mare înseamnă venituri mai mari din dobânzi pentru bănci, cu toate că iniţial "Prima casă" a fost prezentat ca un program social şi nu unul de sprijinire a băncilor şi a tranzacţiilor imobiliare. "Programul «Prima casă» a fost special conceput pentru o perioadă economică dificilă şi a oferit categoriilor sociale cu venituri medii şansa să îşi cumpere o locuinţă. Totuşi, s-a dovedit a fi mai puţin un program social şi mai mult un program pentru bănci şi proprietari", consideră Mihaela, 34 de ani, care a luat anul trecut un credit de 60.000 de euro prin "Prima casă".

Valoarea medie a unui credit ipotecar acordat cu garanţia statului a fost în cei trei ani de desfăşurare a programului de circa 40.000 de euro. Având în vedere această valoare medie şi un ritm de aprobare de 100 de dosare pe zi, rezultă că plafonul de garanţii rămas de aproape 380 mil. euro nu va fi epuizat mai devreme de finalul acestui an.

De altfel, bancherii au afirmat în ultima perioadă că au suficiente garanţii pentru a acorda credite mai multe luni de acum înainte. Cererea pentru credite "Prima casă" scăzuse la începutul anului, dar în ultimele luni băncile au raportat o creştere a numărului de clienţi pe fondul informaţiilor privind epuizarea plafonului de garanţii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO