Bruxelles-ul şi Banca Centrală Europeană se contrazic pe planurile de capital pentru banca italiană Monte dei Paschi di Siena, aruncând în dubiu detaliile salvării de către Italia a celei mai problematice bănci, scrie Financial Times.
Propunerea Romei de a recapitaliza MPS a fost în aer din decembrie, pentru că BCE, supraveghetorul băncii, şi Comisia Europeană, care gestioneaz ajutorul de stat, au viziuni diferite legate de responsabilităţile şi meritele bailout-urilor făcute din banii cetăţenilor.
Certurile care durează deja de două luni au lăsat nerăspunse întrebări fundamentale legate de planurile de salvare, inclusiv nivelul acceptat de susţinere din partea statului şi nivelul de pierderi pe care creditorii îl vor suferi, precum şi cât de departe se va merge cu restructurarea băncii pentru a o face viabilă.
Oficialii seniori din zona euro şi bancherii au avertizat că ar putea dura câteva luni să se resolve problema băncii, care a zguduit încrederea în sectorul bancar italian şi a testat regulile implementate de Uniunea Europeană după criza financiară.
Mecanismul de supraveghere al BCE crede că aşteaptă ca Bruxelles-ul să vină cu un plan de restructurare pentru banca italiană şi să aprobe ajutorul de stat. În schimb, Bruxelles-ul, crede că aşteaptă ca supraveghetorii să aprobe un plan de capital pentru banca italiană înainte să finalizeze termenii de restructurare.
Aşa numita ”recapitalizare de precauţie” a băncilor solvabile este aprobată sub reglementările UE, dar poate acoperi doar deficitul de capital identificat în cele mai clare scenarii ale testelor de stres, pe care reglementatorii le fac periodic pentru a testa sănătatea băncilor din bloc.
Una dintre problemele din cauza cărora a apărut această situaţie este legată de reglementările UE, prin care pierderile trebuie acoperite de creditori sau fonduri private, nu de la plătotirii de taxe.
Germania este în special îngrijorată că un tratament de acest gen la adresa MPS ar stabili un precedent care ar şubrezi regulile UE post-criză, menite să oprească bailouturile făcute de plătitorii de taxe.
