România poate spera să genereze creştere economică sustenabilă, cu 2% mai repede decât media UE, anual, pentru reducerea decalajelor existente într-un orizont de timp rezonabil dacă va exista o creştere semnificativă a investiţiilor străine, a productivităţii muncii şi a numărului de locuri de muncă, potrivit Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham).
În 2013 economia a crescut cu 3,5%, însă pentru acest an analiştii au început să-şi ajusteze prognozele privind avansul PIB de la 3% spre 2%, în condiţiile revenirii în recesiune tehnică. Declinul puternic al investiţiilor publice, dar şi ajustarea cheltuielilor de capital ale companiilor, forţată de „taxa pe stâlp“, şi-au pus puternic amprenta asupra economiei în prima jumătate a anului, anulând impactul benefic al revigorării consumului.
Toţi cei trei factori care contribuie la creşterea PIB potenţial au cunoscut în ultimii ani o involuţie. Astfel, investiţiile străine directe (ISD) au scăzut de la o medie anuală de 7,3 mld. euro în 2004-2008 la o medie anuală de 2,4 mld. euro în 2009-2013. Participarea redusă a forţei de muncă active pe piaţa muncii, gradul mare de ocupare în agricultură şi scăderea numărului populaţiei active disponibile din cauza natalităţii reduse de după 1990 au determinat reducerea numărului de tineri care intră anual în piaţa muncii, de la 365.000 în perioada 2004-2008 la 250.000 în perioada 2009-2013.
În plus, productivitatea muncii este scăzută din cauza nivelului redus de educaţie al populaţiei, cu numai 14% absolvenţi de cursuri universitare, 41% educaţie secundară (liceală sau echivalent) şi 45% educaţie de bază (primară).
În România există o supradependenţă de activităţi cu valoare adăugată mică - aproape 70% din totalul locurilor de muncă din industrie fiind create în sectoare care generează valoare adăugată scăzută. “Peste 50% din locurile de muncă disponibile sunt generate de activităţi comerciale, structură similară cu economiile statelor membre, însă în economia naţională acestea au o contribuţie limitată la formarea PIB, determinată de o productivitate a muncii semnificativ mai mică decât în economiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene”, potrivit AmCham.
AmCham recomandă atragerea de resurse în economie, fără creşterea gradului public de îndatorare, în special prin creşterea atractivităţii ţării pentru ISD şi absorbţia fondurilor europene (îndeosebi pentru proiecte de infrastructură), şi orientarea structurii economice către activităţi cu valoare adăugată mare.
Un alt obiectiv ar fi dezvoltarea pieţei de capital prin continuarea privatizarilor companiilor existente şi a unor companii noi, susţinerea modificărilor legislaţiei specifice şi fiscale, care împiedică dezvoltarea pieţei, stimularea cererii interne din partea investitorilor individuali, precum şi instituţionali (fonduri de pensii), pentru ca valoarea de tranzacţionare pe Bursa de Valori să depăşească nivelul specific unei pieţe de frontieră şi să atingă performanţele unei pieţe emergente.
Stimularea natalităţii, menţinerea în piaţa muncii a celor care au atins vârsta de pensionare, apţi şi dornici să muncească şi atragerea selectivă a imigranţilor sunte alte recomandări ale AmCham.
Totodată, organizaţia susţine necesitatea creşterii calităţii sistemului educaţional şi a nivelului educaţional absolvit, precum şi consolidarea programelor de educaţie continuă.
AmCham a realizat un set de recomandări "Priorităţi pentru România", ediţia din acest an fiind adresată candidaţilor la alegerile prezidenţiale. Sectorul energetic, agricultura, sănătatea, educaţia, politica externă şi perspectiva macroeconomică sunt câteva dintre domeniile cuprinse în analiza AmCham.
Vedeţi aici setul de recomandări AmCham, "Priorităţi pentru România"
