Consiliul de Administratie (CA) al BNR se intruneste astazi in a doua sedinta de politica monetara pe 2009, in care va analiza si Raportul trimestrial asupra inflatiei.
Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, anticipeaza o reducere a ratei de politica monetara, aratand ca masurile care vor fi adoptate vor reprezenta un indiciu pentru modul in care colaboreaza actualul guvern cu banca centrala.
El crede ca banca centrala va opera reduceri succesive ale dobanzii pe parcursul anului, in pasi marunti, de cate 0,25 de puncte procentuale, mentinand insa tot timpul un ecart de cel putin 3 puncte procentuale intre dobanda de politica monetara si inflatie, in paralel cu ajustari treptate ale rezervelor minime obligatorii.
Anghel considera ca economia isi va putea reveni fara o scadere treptata a dobanzilor, mai ales ca in noiembrie si decembrie s-au vazut reduceri ale creditului in termeni reali.
La cea mai recenta sedinta a Consiliului, din 6 ianuarie, BNR a decis mentinerea dobanzii de politica monetara la 10,25% si a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii la 40% din depozite pentru valuta si la 18% din depozite pentru lei.
Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, se asteapta la mentinerea dobanzii la 10,25% si la reducerea rezervelor minime obligatorii (la lei - 16%, dar posibil si la valuta - 35%).
"Atat timp cat dobanzile efective din piata monetara sunt mult mai mari decat dobanda de politica monetara, cel mai probabil este ca mai intai BNR sa faca injectii de lichiditate (inclusiv prin reducere de rezerva minima obligatorie) astfel incat dobanzile efective din piata sa scada spre dobanda de politica monetara, iar doar in a doua etapa sa scada si dobanda de politica monetara", spune Dumitru.
El precizeaza ca daca ar exista vointa politica necesara contractarii unui imprumut extern de la Comisia Europeana (combinat cu un acord de tip precautionary cu FMI), pe care il considera inevitabil de altfel, un astfel de imprumut va oferi spatiu de manevra BNR pentru a putea reduce rezerva minima obligatorie si la valuta. Astfel, presiunea pe finantarea portofoliilor de credite existente ale bancilor se va diminua.
Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, spune ca relaxarea conditiilor de creditare ar trebui sa vizeze in primul rand ameliorarea conditiilor de tranzactionare de pe piata monetara locala prin scaderea incertitudinii si imbunatatirea lichiditatii si, astfel, alinierea dobanzilor interbancare la rata dobanzii-cheie.
"Ne asteptam la o relaxare a conditiilor de creditare prin scaderea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei (cu 1-2 puncte procentuale). In vederea pastrarii rezervelor valutare la BNR este mai putin probabila reducerea RMO aplicabile pasivelor in valuta. Reducerea ratei dobanzii de politica monetara va fi probabil amanata, pe de o parte, din cauza unei presiuni semnificative de depreciere a leului, iar pe de alta parte, din cauza eficacitatii reduse in conditiile in care dobanzile pe piata monetara se situeaza mult peste nivelul dobanzii de referinta si evolueaza in functie de perceptia asupra riscului", spune Pal.
La randul sau, Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, spera ca Banca Nationala sa relaxeze politica monetara sedinta de astazi, atat prin reducerea dobanzii de politica monetara (posibil cu 0,5 puncte procentuale la 9,75%), cat si a rezervelor minime obligatorii, deoarece agentii economici au nevoie stringenta de finantare la costuri acceptabile.
Hancila acorda o probabilitate mai ridicata unei scaderi a rezervelor obligatorii in lei cu 2 puncte, pana la 16%, deoarece BNR nu doreste sa incurajeze creditarea in valuta, desi este absolut necesara si aceasta datorita costurilor mai reduse care ar putea incuraja agentii economici sa isi reia activitatea.
Hancila spune ca relaxarea politicii monetare va fi oricum tardiva si va avea efecte asupra economiei cu un decalaj de cateva luni, insa considera ca marea parte a vinei se poate atribui politicii fiscale inacceptabil de relaxata si exclusiv orientata pe cheltuieli curente in 2008, in conditiile in care intreaga lume era deja serios afectata de criza financiara.
Catalina Constantinescu, senior economist RBS Bank, considera ca deciziile de politica monetara ar trebui sa se axeze mai mult pe masuri de ordin operational pentru a regla piata, decat pe reducerea dobanzii-cheie.
"Consider ca dobanzile ar trebui sa scada deoarece conditiile de finantare in economia reala au devenit foarte restrictive pe masura ce inflatia a continuat sa scada. Dobanzile din piata sunt in jur de 14%, in timp ce inflatia a ajuns la 6,3% Dar consider ca inainte de taierea dobanzii-cheie, BNR ar trebui sa ia masurile necesare pentru alinierea dobanzilor din piata la dobanda de politica monetara.
Constantinescu spune ca acest lucru ar putea fi realizat prin diminuarea culoarului facilitatilor (de depozit si credit) astfel incat dobanda Lombard (care este luata ca referinta de piata in momentul actual) sa scada sau prin efectuarea licitatiilor repo prin care s-ar injecta lichiditate la dobanzi mai reduse decat rata Lombard (14,25% actual).
In 2008, BNR a majorat de sase ori rata dobanzii de politica monetara, care a urcat de la 7,5% la inceputul anului pana la 10,25% in august.
Nicolaie Chidesciuc, senior analist al ING Bank, considera ca nu ar trebui exclusa o reducere a dobanzii-cheie cu un sfert de punct, insa este mai probabila scaderea ratei Lombard, care ar putea fi mai agresiva, in paralel cu reducerea rezervelor minime si la lei, si la valuta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
