In timp ce niciunul dintre analisti nu se asteapta la o crestere a dobanzii astazi, unele opinii indica drept probabila o noua intarire a politicii monetare la sedinta programata pentru 30 octombrie, care va fi de altfel si ultima din acest an.
Principalele argumente pentru o decizie de mentinere a dobanzii astazi sunt legate de reluarea dezinflatiei accentuate din luna august, tendinta care se asteapta sa fie mentinuta si in lunile urmatoare. Pe de alta parte, BNR trebuie sa evalueze si impactul noilor reglementari privind creditarea populatiei, care vor incepe sa creeze efecte abia de la inceputul lunii octombrie.
Din octombrie anul trecut si pana in iulie banca centrala a operat nu mai putin de sapte majorari de dobanda, ducand-o de la 7% la 10,25% pe an.
"Sunt sanse minime ca BNR sa majoreze dobanda", apreciaza Ella Kallai, economistul-sef al Alpha Bank, remarcand tocmai initierea procesului dezinflationist incepand cu luna august. Inflatia anuala a coborat la 8%, fata de 9% in iulie, dupa ce preturile au inregistrat chiar o scadere usoara in august.
Prognoza BNR, dar si asteptarile analistilor, indica o incetinire a inflatiei spre 6%, la sfarsitul anului.
Pe de alta parte, economistul-sef al Alpha Bank remarca reactia diferita a costului creditarii pentru populatie, pe de o parte, si companii, pe de alta parte, in actualul ciclu de intarire a politicii monetare.
"Dobanzile la creditele noi in lei acordate populatiei au crescut foarte putin intre iulie 2007 si iulie 2008, in ciuda majorarii dobanzii de politica monetara cu peste trei puncte procenuale. In aceeasi perioada, in schimb, dobanzile la creditele noi in lei acordate societatilor nefinanciare au crescut cu trei puncte pentru imprumuturi de pana la un milion de euro si cu 4,77 puncte, in cazul imprumuturilor de valori mai mari", subliniaza Kallai.
Intarirea politicii monetare a avut un impact marginal asupra consumului - pe care BNR incearca sa il tempereze - insa a lovit puternic tocmai in companii, punand astfel presiuni asupra cresterii ofertei de produse din economie.
"Prin aplicarea noilor norme de creditare a populatiei se doreste compensarea nefunctionarii mecanismului de transmitere a cresterilor de dobanda pe segmentul populatiei, prin restrictionarea accesului la credite", considera Kallai.
In alta ordine de idei, ea vede si o scumpire a finantarilor in valuta pe fondul problemelor de pe pietele internationale, ceea ce va usura sarcina BNR de temperare a consumului. Creditul in valuta reprezinta de altfel peste 54% din totalul finantarilor acordate de banci sectorului privat.
Oricum, creditul neguvernamental este pe o tendinta de incetinire, ritmul anual de crestere coborand la 39% in august, fata de varfuri de 55%, atinse la inceputul anului, datorata insa si efectului de baza.
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING Bank, considera ca exista riscul ca BNR sa majoreze dobanda la 10,5% pe an, din cauza ritmului rapid de crestere a salariilor, dar si a deciziilor Guverului de a majora cheltuielile publice.
"Trebuie sa admit ca tentatia de a schimba anticipatiile din mentinerea dobanzii la o majorare a fost puternica. Optez insa pentru varianta mentinerii dobanzii, intrucat nu exista suficiente informatii care sa sustina o majorare. Pana la sedinta din octombrie astfel de informatii ar putea totusi sa apara", atentioneaza Chidesciuc.
In plus, economistul ING spune ca decizia BNR nu va fi influentata de cresterea rapida a economiei, in conditiile in care acest factor a fost deja luat in calcul la precedenta majorare. Totodata, in a doua jumatate a anului cresterea Produsului Intern Brut va fi stimulata pe partea de oferta, in conditiile unei productii agricole ridicate.
Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata apreciaza de asemenea ca deocamdata BNR va astepta evolutiile interne si externe si va mentine dobanda.
"Ma astept ca BNR sa mentina dobanda. Totusi, exista riscuri induse de deciziile recente de majorare a salariilor si a pensiilor, care cer o politica monetara mai restrictiva. O decizie ar putea fi luata in cadrul sedintei din octombrie", apreciaza si Florian Libocor, economistul-sef al BRD-SocGen.
BNR ar putea sa ia in considerare noi masuri in sensul cresterii prudentialitatii in sistem, afirma Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoza Economica din cadrul Academiei Romane. Nici el nu vede probabila o majorare a dobanzii in cadrul acestei sedinte pe probleme de politica monetara.
Chiar si analistii straini si-au temperat asteptarile pentru noi cresteri de dobanda, noteaza Catalina Constantinescu, senior economist al ABN Amro Bank. Ea vede de asemenea probabila mentinerea dobanzii la nivelul actual.
"Intr-o asemenea situatie, impactul pe curs ar fi neglijabil. In schimb, o crestere a dobanzii ar putea determina o intarire a leului, care ar deveni mai atractiv din perspectiva diferentialului de dobanda, insa aceasta doar daca sentimentul investitorilor va fi favorabil", spune Constantinescu.
O decizie de mentinere a dobanzii ar putea sa puna presiune pe deprecierea leului considera Nicolaie Alexandru-Chidesciuc. Si Liviu Albu vede probabila o crestere usoara a cursului pe termen mediu.
"In conditiile noului val de crestere a aversiunii la risc, intarirea politicii monetare nu ar avea niciun impact durabil asupra cursului de schimb", apreciaza Ella Kallai.
Analistii se asteapta la o incetinire a cresterii economice in 2009, dupa intarirea politicii monetare din acest an, ritmul urmand sa ramana totusi aproape de nivelul considerat sustenabil.
"Cresterea economica este posibil a se calma intr-o oarecare masura in 2009, dar va ramane probabil peste 6%, ceea ce este in continuare un ritm inalt in cadrul UE", spune Lucian Albu. La ultima sedinta de politica monetara din 31 iulie BNR a decis majorarea dobanzii, de la 10% la 10,25% pe an, luand prin surprindere piata. In consecinta, analistii au apreciat ca banca centrala va continua restrictionarea politicii monetare vazand posibila o majorare a dobanzii de politica monetara cel putin inca o data pana la finele anului cu un sfert de punct procentual. Prognozele de dobanda mergeau si la peste 10,5%, in conditiile in care evaluarile relevau riscul ca si tinta de inflatie pe 2009 sa fie amenintata.
Principalele argumente aduse atunci in discutie au fost cresterea economica puternica ce exercita presiuni inflationiste si relaxarea fiscala, respectiv cresterea cheltuielilor guvernamentale inaintea alegerilor parlamentare din noiembrie.
Dupa anuntarea evolutiei favorabile a inflatiei din august, cand preturile de consum au coborat cu 0,09% analistii si-au schimbat estimarile sustinand ca BNR are putea sa mentina sau chiar sa diminueze dobanda pana la finele acestui an.
Schimbarea anticipatiilor analistilor a venit si pe fondul unei cresteri economice puternice, care a fost insa alimentata de servicii si constructii. Pentru a doua jumatate a anului este asteptata si o contributie importanta a agriculturii. Inflatia anuala a coborat la finele lunii august, a doua luna de deflatie dupa Revolutie la 8,02%, evidentiind perspectivele intrarii pe un trend dezinflationist dupa varful anual de 9,04% atins in iulie. Analistii apreciaza ca in perioada urmatoare procesul de dezinflatie va continua, ajutat in principal de productia agricola buna si efectul de baza favorabil.
Prima reducere a dobanzii de politica monetara ar putea avea loc, cel mai probabil, la inceputul anului 2009, potrivit analistilor.
La inceputul lunii august, BNR a revizuit in crestere prognozele de inflatie pentru acest an si pentru anul viitor. Astfel, pentru 2008, estimarea a fost revizuita de la 6% la 6,6%, iar pentru 2009 de la 3,5% la 4,2%.
Tinta BNR de inflatie pentru 2008 este de 3,8% plus minus un punct procentual, iar pentru 2009 de 3,5% plus minus un punct procentual.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
