Dobânzile la credite şi la depozite ar putea să scadă în urma continuării relaxării politicii monetare, însă nu imediat şi nu cu aceeaşi amplitudine, iar procesul de reducere a expunerilor băncilor-mamă va continua, dar într-un ritm mai lent decât în trecut, apreciază analiştii economici. În aceste condiţii, creditarea în lei va continua să crească şi este posibil să vedem şi o dinamică pozitivă a economisirii, chiar dacă dobânzile sunt în scădere, având în vedere lipsa stimulentelor pentru investiţii şi consum, potrivit analiştilor.
Consiliul de administraţie al BNR a decis marţi să reducă dobânda-cheie la un nou minim istoric de 2,75%, măsura fiind însoţită de o ajustare a rezervelor minime obligatorii (RMO) la valută la 14%, precum şi de o îngustare a coridorului format de facilitatea de credit şi de depozit în jurul dobânzii-cheie (dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la BNR pe termen de o zi), de la Ă/-2,75 puncte procentuale la Ă/- 2,5 puncte procentuale.
Relaxarea monetară a fost anticipată de analişti având în vedere nivelul redus al inflaţiei, menţinerea creditării totale în teritoriul negativ, creşterea economică slabă comparativ cu aşteptările anterioare, precum şi decizia Băncii Centrale Europene de a menţine dobânda de politică monetară la un minim istoric de 0,05%.
Ajustarea dobânzilor la credite şi la depozite depinde de evoluţia dobânzilor din piaţa interbancară, care sunt influenţate de modificarea dobânzii-cheie, dar şi de nivelul lichidităţii din sistem.
