Bănci și Asigurări

Analiştii nu văd cu ochi buni creşterea economică spectaculoasă de 5% din T1/2019: "Este o creştere care vine din consumul pe datorie", "Noi avem câteva semne mari de întrebare"

Autor: Iulian Anghel

16.05.2019, 00:08 6252

♦ Produsul Intern Brut al României a crescut cu 5% în primul trimestru din 2019, în serie brută, faţă de perioada similară a anului 2018, spre surprinderea tuturor analiştilor ♦ Astfel, economia României a înregistrat cea mai mare creştere trimestrială din 2017 încoace, arată datele Institutului Naţional de Statistică ♦ Unii analişti spun că este o creştere economică generată de o creştere a consumului, având în vedere că salariile angajaţilor au crescut cu 14% în ultimul an, iar importurile de bunuri au crescut în primul trimestru cu 7,4% faţă de perioada similară din 2018 (ritm mai mult decât dublu faţă de creşterea exporturilor de bunuri, de doar 3,2% în aceeaşi perioadă) ♦ Pe de altă parte, alţi economişti mizează pe o accelerare a investiţiilor care ar fi generat această evoluţie economică.

 

Ce spun analiştii: de unde a venit creşterea economică de 5%

Creşterea eco­nomică de 5% în pri­mul trimestru din an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut este o surpriză pentru eco­nomişti. De asemenea, creşterea cu 1,3% în trimestrul I faţă de T IV/2018 este o mare surpriză.

Înaintea apariţiei datelor INS de miercuri 15 mai, prognozele pentru trimestrul I, faţă de T I/2018 mergeau de la 4% la 4,4%. În plus, nimeni nu dădea o şansă creşterii tri­mestriale de peste 1%, prognozele mergând de la 0,2% la 0,7%. Iată însă că realitatea a contrazis prognozele, ca de atâtea ori, de altminteri. PIB-ul a crescut în trimestrul I, an la an, cu 5%, iar în trimestrul I faţă de trimestrul IV din 2018 cu 1,3%. „Economia duduie” spunea, în urmă cu mai bine de un deceniu, premierul de atunci Călin Popescu-Tăriceanu, căzut în extaz în faţa unei creşteri econo­mice uluitoare – de 7%. Dar a venit o criză gravă, este adevărat nu provocată în România. Totuşi: cum se pot înşela atât de grav economiştii care au toate datele în faţă şi o înţelegere a cifrelor publicate de INS peste puterea de înţelegere a celorlalţi?

Consumul creşte neaştep­tat de puternic, explică Adrian Codîrlaşu: „Dar este o situaţie com­plicată: industria înceti­neşte (doar plus 0,6% în T1, an la an – n.red.). Agricultura (mulţi economişti nici nu o mai pun la socoteală – n. red.) nu ştim ce este cu ea. Cresc serviciile, e bine. Dar, dacă ne uităm pe cealaltă pare a tabloului PIB, la partea de consum, vom vedea că avem în primul trimestru o creştere a deficitului comercial de un miliard de euro (3,6 mld. euro, un plus de 37% în TI faţă de T I 2018 - n. red.). Ne apropiem grăbit de deficitele din 2008, de dinaintea crizei. Economia creşte, este bine, dar datele ne arată că este supraîncălzită”.

De unde să fie economia supraîncălzită? – se întreabă economistul Cristian Socol, unul dintre stâlpii programului de guvernare al PSD: „Economia românească are un output gap de 0,6% (mult sub pragul definit de CE ca fiind sustenabil, de 1,5%), ceea ce înseam­nă că, în niciun caz, nu vorbim de supraîn­călzire”. Socol îşi apără programul: cons­truc­ţiile (în urma majorărilor salariale) au plus 23,4%, Start-up Nation, programele de spri­jin în agricultură. Iată explicaţia creşterii, spune el.

Horia Braun, economistul-şef al BCR: „Pentru T/I 2019, creşterea de 5% faţă de T/I 2018 a surprins în sens ascendent. Motorul a­cestei dinamici rămâne cel mai probabil con­sumul (dubitativul este explicabil prin faptul că INS va publica datele defalcate în iunie – n.red.), aşa cum rezultă din evoluţia puternică a vânzărilor cu amănuntul şi a serviciilor către populaţie“.

Şi Braun şi Codîrlaşu remarcă o evoluţie bună zonei de construcţii rezidentiale şi o evoluţie bună a sectorului IT. Ca pondere în PIB aceste două sectoare nu sunt însă însemnate, ambele au cam 4% din economie, fiecare. Aşa că ceea ce se întâmplă în Europa trebuie să rămână în atenţia tuturor.

Potrivit lui Horia Braun, industria a tras în jos evoluţia PIB, „în condiţiile unei dinamici negative prezente pe piaţa europeana”.

Industria a crescut cu doar 0,6% în T/I 2019, un lucru îngrijorător, pentru ca industria face un sfert din PIB-ul Romaniei. Nu singurul, spune economistul şef al BCR: „Noi aveam câteva semne mari de întrebare legate de impactul rambursărilor TVA, pe de o parte, şi al evoluţiei agriculturii, pe de alta parte; ori din cifrele de azi (ieri – n.red.) se pare că impactul rambursărilor a fost unul nesemnificativ în trimestrul întâi şi se va vedea poate ceva mai mult în trimestrul al doilea, iar în ce priveste agricultura, e probabil că aceasta să fi contribuit pozitiv la creştere şi în acest an, ceea ce ar fi un semnal bun pentru întregul an 2019”.

 

Adrian Codîrlaşu,

preşedintele CFA România:

Este o creştere neaşteptată care vine din consumul pe datorie. Economia este supraîncălzită. Pentru că, dacă ne uităm pe cealaltă pare a tabloului PIB, la partea de consum, vom vedea că avem în primul trimestru o creştere a deficitului comercial de 1 mld. euro, an/an.

 
 
 
 

Horia Braun,

economist-şef al BCR:

Noi aveam câteva semne mari de întrebare legate de impactul rambursărilor TVA, pe de o parte, şi al evoluţiei agriculturii, pe de alta parte; or, din cifrele de azi se pare că impactul rambursărilor a fost unul nesemnificativ în trimestrul I şi se va vedea poate ceva mai mult în trimestrul al doilea, iar în ce priveste agricultura, e probabil ca aceasta să fi contribuit pozitiv la creştere şi în acest an, ceea ce ar fi un semnal bun pentru întregul an 2019.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO