Bănci și Asigurări

Antreprenorii aşteaptă de la Isărescu să reducă dobânda la lei ca să preseze băncile. Ostahie: " BNR va reduce dobânda la 6%"

Mugur Isărescu
28.09.2011, 00:08 1754

Oamenii de business continuă să aştepte de la BNR un semnal de încurajare a economiei prin stimularea creditului, după un an şi jumătate în care dobânda-cheie a fost îngheţată la 6,25%, în timp ce analiştii cred că banca centrală va rămâne în expectativă până se mai calmează situaţia externă.

Scăderea rapidă a inflaţiei în ultimele luni şi asumarea de către BNR a unui proiect de susţinere a creditului în moneda naţională ar reprezenta argumente pentru o scădere a dobânzii sau măcar o reducere a rezervelor minime obligatorii la lei. Iar dacă banca centrală chiar vrea să împingă creditul în lei, acum are ocazia să o facă nu doar prin vorbe sau prin restricţii administrative la creditul în valută, ci apropiind dobânzile la lei de cele la euro pentru a face moneda naţională competitivă la nivel de costuri.

Chiar dacă până acum aşteptările le-au fost înşelate, antreprenorii cred că de această dată BNR chiar va da un semnal încurajator, mai ales că speran­ţele de relansare a economiei anul vi­itor au pălit brusc din cauza înrăutăţirii situaţiei din zona euro.

"BNR va reduce dobânda la 6% în şedinţa de joi, o va face cu întârziere, dar cred că o va face. Consider însă că este un trend pe care BNR îl va continua dacă nu există derapaje macroeconomice majore", a spus pentru ZF Dan Ostahie, preşedintele grupului Altex, cel mai mare jucător din retailul de electronice şi electrocasnice. Ostahie consideră că şi în şedinţele viitoare BNR ar putea continua să taie din dobândă.

"Nu ştiu dacă în noiembrie, dar la începutul anului viitor ar fi posibilă o nouă reducere. Sunt paşi importanţi pe care BNR îi face", a mai spus antreprenorul, cunoscut şi prin programele de finanţare de tip creditul cu buletinul pe care le-a introdus în magazinele Altex în anii de boom ai economiei.

Cei mai optimişti analişti bancari s-ar aştepta la o reducere a dobânzii-cheie de-abia la şedinţa de politică monetară de pe 2 noiembrie - ultima programată în acest an. Mai plauzibilă ar părea o reducere a rezervelor minime la lei, care să preseze dobânzile pentru stimularea creditului în moneda naţională, numai că pe de altă parte presiunea de depreciere sub care a intrat leul din cauza crizei externe nu concordă neapărat cu reduceri ale dobânzilor la lei pe piaţă.

"O reducere a dobânzii ar ajuta economia, indiferent cât de mică ar fi scăderea, dar eu consider că cea mai mare problemă a economiei locale rămâne riscul pe care şi-l asumă banca în momentul în care dă banii. Problema nu mai este de cost al finanţării, ci de risc al băncilor", spune Radu Timiş, preşedintele grupului CrisTim, unul dintre cei mai mari jucători din industria cărnii.

El adaugă că economia şi implicit toţi consumatorii suferă mai mult din cauza TVA-ului de 24% şi că doar un set de măsuri care includ şi reducerea acestei taxe ar putea duce la relansarea consumului.

Omul de afaceri Dan Ioan Popp, preşedintele companiei de dezvoltare imobiliară Impact, spune că o eventuală scădere a dobânzilor cu 1% ar aduce companiei pe care o conduce o reducere de costuri de circa 200.000 de euro anual, în timp ce pentru cumpărătorii apartamentelor pe care compania le construieşte ar însemna o reducere a sarcinii creditului în primii ani (când rata este formată într-o pondere mai mare din dobândă decât principal) de 4-8% pe an.

"Antreprenorii în mod sigur îşi doresc scăderea dobânzilor, atât legat de propriile costuri, cât şi de cele ale clienţilor, dar cred că BNR ar trebui să lucreze nu doar cu o singură dobândă de referinţă deoarece una este să creditezi consumul şi alte este să creditezi producţia şi investiţiile. La viteză de circulaţie mare, dobânzi mai mari. Afară există cu adevărat bănci comerciale şi bănci de investiţii. Din păcate, în mediul privat românesc nu mai există bănci de investiţii, fapt ce reprezintă o mare discriminare. Construcţia unei locuinţe reprezintă o mare investiţie atât pentru dezvoltator, cât şi pentru cetăţean, activitatea de construcţii fiind aducătoare de plus-valoare deoarece implică multă manoperă şi multe taxe", consideră Popp.

Dan Ioan Popp, preşedintele Impact: Antreprenorii sigur îşi doresc scăderea dobânzilor, atât legat de propriile costuri, cât şi de cele ale clienţilor.Dobânda de politică monetară este bătută în cuie la 6,25% de 16 luni, iar rezervele minime obligatorii la lei se situează la 15% din iulie 2009.

Rezervele minime sunt cel mai puternic instrument de politică monetară şi reprezintă sumele care trebuie trimise de băncile comerciale în cont la BNR din totalitatea depozitelor atrase.

În privinţa rezervelor minime, banca centrală a fost în situaţia de a transmite semnale contradictorii prin reducerea mai rapidă a rezervelor la valută, până la 20%, pentru a acoperi nevoile de finanţare a deficitului bugetar pe parcursul anilor 2009 - 2010.

Acum, când Finanţele au o poziţie confortabilă dată de rezervele de lichiditate acumulate, nu mai există astfel de presiuni, aşa încât rezervele la lei ar putea fi reduse ca semnal de susţinere a finanţărilor în moneda naţională.

Bancherii şi ana­liş­tii susţin că nu poate fi încurajată credi­tarea în lei doar prin vorbe şi restricţii administrative aplicate împrumuturilor în valută, ci este nevoie de apropierea dobânzilor la lei de cele la euro.

Realitatea arată că în pofida episoadelor de creştere a cursului leu/euro, costul rambursării unui împrumut în lei rămâne substanţial mai mare din cauza diferenţialului de dobândă care depăşeşte şi cinci puncte procentuale.

Astfel, nici măcar scenariul extrem al unui curs de 5 lei pentru un euro nu face mai rentabil un credit în lei pe termen lung, de 20-30 de ani.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO