Anul 2015 este „în ceaţă“, fiind marcat de o serie de incertitudini fiscale. Va urma un nou set de modificări de taxe pentru mediul de bussines?

Impozitul forfetar, noul nivel al rede­ven­ţelor şi formula de calculare a acci­zelor sunt deocamdată „în ceaţă“, iar oamenii de afaceri şi  con­sultanţii fiscali şi-au manifestat îngri­jorarea în legătură cu creşterea fisca­lităţii în 2015 prin alte noi taxe sau impozite ma­jorate, în urma reducerii CAS. „Ante­ce­dente“ există, având în ve­dere că Guvernul a venit în 2013 cu două valuri de modificări fiscale, iar în prima parte a acestui an s-a ma­terializat o nouă creştere a fiscalităţii. Anul 2014 a venit şi cu o măsură de relaxare a fisca­lităţii: reducerea CAS cu 5 puncte pro­cen­tuale la angajator, care este în vigoare din luna octombrie.

Oamenii de afaceri români şi investi­torii străini au susţinut că reducerea con­tribuţiilor este o măsură bună şi utilă. Pro­blema este că persistă incertitudinea pentru anii următori: nu este clar dacă măsura va fi menţinută, iar dacă rămâne în vigoare în 2015 şi în anii următori, nu este sigur că nu vom vedea noi taxe sau impozite majorate pentru a acoperi deficitul generat.

„Vestea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori este una dintre cele mai bune pe care le-a primit mediul de afaceri în ultimii ani. Am spus în repetate rânduri că Ro­mâ­nia are un nivel împovărător al impozitării muncii prin contribuţiile sociale, ceea ce inhibă crearea de noi locuri de muncă.  Pentru ca această măsură să-şi arate roa­dele însă este nevoie de o mai mare sta­bilitate şi predictabilitate a politicilor fiscale. In­vestitorii trebuie să aibă confortul că-şi pot face planuri de afaceri pe termen me­diu care să nu fie afectate de modificări ma­jo­re ale cotelor de impozitare“, spune Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC Ro­mânia.

Ea susţine că nu trebuie să cădem în cap­cana de a crede că politica fiscală şi bugetară este un joc de sumă nulă în care dacă reduci cotele de impozitare dintr-o parte, trebuie să compensezi cu majorarea ratelor în alt domeniu sau să introduci noi taxe, deşi experienţa recentă a arătat acest lucru (a se vedea impozitul pe construcţii). „Trebuie să lăsăm timp economiei să reacţioneze şi să avem răbdare pentru că s-ar putea să avem un decalaj între creşterea volumului investiţiilor şi a angajărilor, ma­jo­rarea consumului şi evoluţia încasărilor buge­tare. Dacă vom aştepta rezultate chiar de la 1 octombrie, din momentul reducerii cote­lor de contribuţii, s-ar putea să fim deza­măgiţi. Nu este deloc sănătos pentru eco­nomie să asistăm mereu la introducerea de noi taxe. Aşa cum spuneam, este nevoie de mai multe stabilitate, transparenţă şi pre­dicta­bilitate în politica fiscală“, apreciază Mitroi.

Andra Caşu, tax senior manager la EY România, susţine că există într-adevăr, riscul majorării taxelor sau impozitelor existente sau al apariţiei unor noi taxe pentru a compensa impactul reducerii CAS. „Având în vedere modificarea recentă pe partea de contribuţii sociale şi cele cu privire la cota de TVA din trecut, s-ar putea ca autorităţile să nu se îndrepte tot asupra acestor tipuri de impozite. Cu toate acestea, un semn de întrebare valid este în privinţa impozitului pe venit, pentru că aici contribuabilii speră să nu existe fluctuaţii în sensul creşterii cotei unice de 16%.“

În ceea ce priveşte redevenţele la resur­sele naturale au fost într-adevăr discuţii în sen­sul modificării acestora (cel mai probabil în sensul creşterii valorilor), dar în prezent nu se ştie dacă aceste mo­dificări vor viza modalitatea de calcul sau doar procentul de calcul al redevenţelor la resursele naturale. În plus, ca şi impozitul pe construcţii speciale, se urmăreşte ca redevenţele la resurse naturale să se constituie venit la bugetele autorităţilor locale, susţine reprezentanta EY România.

Impozitul forfetar şi majorarea redevenţelor sunt subiecte aflate în discuţie de multă vreme, dar detaliile de aplicare al acestor proiecte rămân să fie clarificate după alegeri sau anul viitor.

Care este stadiul discuţiilor privind redevenţele

Proiectul privind noile redevenţe este un subiect pe marginea căruia au existat discuţii repetate, decizia fiind amânată pentru 2015. Cert este că  redevenţele urmează  să fie majorate, însă cât va fi de mare această creştere şi cum se va aplica mai exact nu este încă stabilit.

Premierul Victor Ponta a declarat recent că proiectul privind redevenţele pentru sectorul petrolier urmează să fie pus în dezbatere anul viitor, deoarece atunci ex­piră obligaţia statului de a menţine rede­ven­ţele nemodificate. La privatizarea Petrom din 2004 statul s-a obligat prin legea de apro­bare a contractului de privatizare să menţină redevenţele la acelaşi nivel în următorii zece ani, acestea urmând să expire anul acesta.

Totuşi, eventualele schimbări nu ar urma să se aplice acordurilor în vigoare, ci doar noilor acorduri dintre statul român şi companiile petroliere. Date fiind acordurile actuale care prevăd menţinerea aceloraşi redevenţe chiar şi pentru 30 de ani, statul ar urma să negocieze modificările cu fiecare companie în parte.

Discuţia privind redevenţele s-ar putea do­vedi cea mai dură negociere dintre stat şi sec­torul privat, miza fiind pe de o parte înca­sări mai mari la buget, iar pe de altă parte programe de investiţii de miliarde de dolari în noi dezvoltări de perimetre de hidro­car­buri. Autorităţile locale au declarat în repe­tate rânduri că redevenţele aplicate local sunt sub media europeană şi că este posibilă intro­ducerea unui regim de redevenţe diferit pentru producţia offshore. Preşedintele Agen­ţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) Gheorghe Duţu a decla­rat în luna iunie că redevenţele la pro­duc­ţia de petrol şi gaze nu vor avea creşteri semni­ficative, dar se vor face diferenţieri în funcţie de tipul zăcământului. Conform dis­cu­ţiilor de până acum, cel mai probabil noile re­devenţe vor fi diferenţiate pentru on-shore şi off-shore, dar şi în funcţie de maturitatea ză­că­mintelor, urmărindu-se astfel încura­ja­rea exploatării celor cu o vechime mai mare.

Redevenţele se calculează ca pro­cente din valoarea producţiei, acestea fiind în prezent între 3,5% şi 13,5%, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi.

Redevenţele încasate de statul român pentru producţia de petrol şi gaze au ajuns anul trecut la 1,036 mld. lei (234,4 mil. euro), în scădere cu 13% comparativ cu 2012, circa 99% din această sumă fiind plătită de Petrom, companie care asigură aproape în totalitate producţia de petrol a României şi jumătate din producţia de gaze, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze naturale, potrivit datelor ANRM.

Ce are în plan Ministerul Finanţelor în legătură cu impozitul forfetar

Impozitul forfetar este un alt subiect de discuţie amânat în repetate rânduri, in­tro­ducerea acestuia fiind  planificată de multă vreme. Ultimul proiect legislativ pe această temă fusese lansat în toamna anului trecut, dar a rămas neconcretizat.

Impozitul forfetar apare în proiectul Co­dului fiscal rescris lansat în dezbatere pu­blică de Ministerul Finanţelor, dar de aceas­tă dată este denumit „impozit specific unor activităţi“. El ar urma să fie aplicat începând cu ianuarie 2015, înlo­cuind impozitul de 16% pe profit sau cel de 3% pe cifra de afa­ceri. Potrivit va­riantei publicate, impozitul se va aplica restau­rantelor, firmelor de cate­ring, baru­rilor, hotelurilor şi pensiunilor, service-uri­lor şi spălătoriilor auto.  Pentru ca o firmă să plă­tească acest tip de impozit, acti­vităţile enumerate anterior trebuie să repre­zin­te cel puţin 70% din cifra de afaceri. Dacă firma respectivă realizează şi alte venituri în afară de acestea, va plăti un impozit de 3% pentru diferenţa dintre veniturile totale şi veniturile menţionate.

Impozitul se va aplica numai firmelor cu o cifra de afaceri mai mică de echivalentul a 50 de milioane de euro sau care deţin active de cel mult 43 de milioane de euro.