Se apropie o nouă criză financiară? Investitorii se retrag în număr tot mai mare de pe piaţa datoriilor italiene, în timp ce Roma se pregăteşte de un război bugetar cu UE şi vorbeşte de distrugerea euro. „Va trebui să vedem cifrele bugetare. Dacă acestea nu se potrivesc până la sfârşitul lunii septembrie, situaţia poate deveni dificilă pentru Italia.”
Pe 15 septembrie se împlinesc zece ani de la prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, catastrofa financiară care marchează începutul crizei globale, iar europenii sărbătoresc ieşirea cu bine a Greciei din ultimul program de bailout şi astfel sfârşitul crizei datoriilor suverane.
„Acesta este doar calmul de dinaintea furtunii”, avertizează un oficial al UE. Brexitul, un război comercial cu SUA, o nouă criză a refugiaţilor - nori groşi se adună din mai multe părţi deasupra Europei. Însă cea mai mare ameninţare vine din chiar inima zonei euro, din Italia. Guvernul italian condus de formaţiunea antisistem Mişcarea 5 Stele (M5S) şi de partidul de extremă dreapta Liga Nordului îşi pregăteşte primul buget, aşteptat să cuprindă cheltuieli generoase şi astfel să pună în pericol stabilitatea financiară a ţării. De asemenea, alianţa este aşteptată să-şi ducă confruntările cu Comisia Europeană la un nou nivel. În aceste condiţii, Italia a devenit epicentrul volatilităţii financiare din zona euro, după cum scrie Reuters.
Investitorii reacţionează la noul val de nesiguranţă cu o retragere în număr tot mai mare de pe piaţa obligaţiunilor italiene. Vânzările nete de datorie suverană italiană au urcat la un nivel record pentru a doua lună consecutivă, remarcă Financial Times. Deţinerile de obligaţiuni italiene ale investitorilor străini au scăzut cu 38 de miliarde de euro în iunie, un declin record, arată datele BCE. În luna anterioară, scăderea a fost de 34 de miliarde de euro, de asemenea un record. Yieldurile obligaţiunilor italiene sunt ridicate. Randamentele titlurilor scadente la zece ani sunt aproape de maximul atins în mai, când Mişcarea 5 Stele şi Liga au format guvernul populist. Investitorii privesc piaţa datoriilor italiene ca pe un barometru al aversiunii faţă de risc.
În timp ce guvernul de la Roma îşi pregăteşte primul buget, unii investitori se pregătesc pentru ce-i mai rău. Deşi octombrie, luna în care trebuie prezentat planul bugetar, se apropie rapid, încă nu există claritate în ceea ce priveşte resursele din care guvernul va majora pensiile şi veniturile gospodăriilor, aşa cum a promis, notează CNBC. Iar înaintea prezentării bugetului se adună controversele din jurul guvernului în legătură cu prăbuşirea podului din Genova - catastrofă pentru care Roma dă vina pe regulile fiscale ale UE.
Italia a devenit veriga slabă a zonei euro, iar participanţii la piaţă nu ar trebui să excludă posibilitatea unei noi crize a datoriilor suverane, spune pentru CNBC un economist. „Va trebui să vedem cifrele bugetare. Dacă acestea nu se potrivesc până la sfârşitul lunii septembrie, situaţia poate deveni dificilă pentru Italia”, apreciază Holger Schmieding, economist-şef la Berenberg. El crede că o criză a datoriilor italiene, „destul de improbabilă” în urmă cu un an, este acum o „posibilitate”. M5S şi Liga au mai speriat investitorii, prima oară prin comentarii în care se cerea iertarea datoriilor, apoi prin ameninţarea renegocierii ţintelor bugetare stabilite cu UE.
Principala teamă a pieţelor este că măsurile populiste ale guvernului vor duce la creşterea datoriei publice, deja aflată peste pragul acceptat de UE de 60% din PIB. În prezent, datoria guvernului de la Roma este de 130% din PIB, mai mică doar decât cea a Greciei. Agenţiile de rating îşi vor prezenta evaluările privind finanţele Italiei în următoarele săptămâni. Vicepremierul Matteo Salvini a avertizat că se va împotrivi oricăror atacuri din partea investitorilor sau retrogradări ale ratingului suveran. Bogdan Cojocaru
Guvernul italian şi-a ales un moment cât se poate de nepotrivit pentru a sfida disciplina zonei euro. Costurile de finanţare ale Romei (al căror indicator sunt yieldurile obligaţiunilor de stat) sunt menţinute la nivel redus de BCE prin achiziţii de obligaţiuni. Însă banca centrală a zonei euro va începe de anul viitor să retragă acest program prin care a salvat euro şi a stimulat pieţele. Apoi, activele italiene sunt printre cele vulnerabile la înăsprirea politicii monetare de către Rezerva Federală americană şi la întărirea dolarului.
De asemenea, „datoriile italiene au nevoie de creştere nominală pozitivă” pentru a fi sustenabile, explică pentru FT un analist economic. Iar la capitolul performanţă economică Italia n-a stat niciodată prea bine de când a adoptat euro. Institutul naţional de statistică al Italiei proiectează o încetinire a creşterii economice în următoarele luni. În al doilea trimestru, încetinirea s-a datorat reducerii cererii externe, din nou o tendinţă care ar trebui să îngrijoreze. Revenirea Italiei din recesiunea s-a datorat în mare măsură exporturilor.
Un sondaj Bloomberg a găsit că avansul PIB-ului italian va încetini până în 2020 şi va continua să fie mai slab decât media zonei euro. În plus, inflaţia va accelera, iar şomajul se va diminua doar lent. Toate acestea înseamnă mai puţine venituri pentru finanţarea reducerilor de taxe şi a creşterilor de datorii promise de guvern.
O vulnerabilitate în plus a Italiei o reprezintă sistemul bancar. Băncile italiene şi-au majorat deţinerile nete de obligaţiuni guvernamentale la peste 40 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel de după apogeul crizei datoriilor din zona euro.
În faţa unor eventuale pericole, Roma a invocat sprijinul BCE. Responsabilul cu economia al Ligii, Claudio Borghi, a spus că euro se va prăbuşi dacă BCE nu limitează diferenţele dintre yieldurile obligaţiunilor statelor din zona euro. Borghi face astfel o propune pe baza promisiunii făcute de preşedintele BCE Mario Draghi în 2012 de a face orice este necesar pentru salvarea euro. Problema este că planul original al lui Draghi de cumpărare de active prevede că ţările ajutate trebuie să accepte programe de bailout ñ adică disciplină fiscală şi supraveghere. Roma vrea însă doar un paravan în spatele căruia să dea drumul în siguranţă la cheltuieli.
Între timp, comisarul european pentru Afaceri economice şi financiare Pierre Moscovici a explicat într-un interviu pentru Bloomberg că Italia „este în inima zonei euro” şi că nu este „înspăimântat” de ce face această ţară.
