Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a hotărât, în şedinţa din 21 septembrie, lansarea împreună cu Ministerul Finanţelor Publice a unui plan de acţiune pentru înfiinţarea unei Contrapărţi Centrale naţionale (CCP), care să ofere servicii de compensare pentru toate pieţele şi instrumentele financiare din România şi care să respecte cerinţele legislaţiei europene privind infrastructura pieţelor (EMIR).
Pe de altă parte, Consiliul ASF a constatat eşecul Grupului de lucru înfiinţat în septembrie 2015 în vederea constituirii acestei verigi a infrastructurii de piaţă naţionale, în condiţiile în care Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a hotărât să se retragă, optând pentru soluţia unei Contrapărţi Centrale externe, respectiv pentru colaborarea cu CCP-ul din Atena.
O entitate de tip CCP este constituită sub forma unei societăţi pe acţiuni, se interpune, din punct de vedere juridic, între intermediarii care sunt contrapărţi ale contractelor tranzacţionate pe mai multe pieţe, este responsabilă cu calcularea poziţiei nete (casă de compensare) şi îşi asumă riscul de credit al contrapartidei pentru toate tranzacţiile încheiate de instituţiile financiare care sunt compensate prin respectiva CCP.
Conform evaluărilor ASF, soluţia optimă constă în înfiinţarea unei entităţi româneşti noi care să nu se suprapună peste cea de depozitar central, instituţie de credit sau registru central al tranzacţiilor şi care să evite restricţiile actuale legate de structura acţionariatului şi de anumite mecanisme deficitare din perspectiva serviciilor prestate şi a instrumentelor de management al riscului.
Proiectul promovat de ASF are în vedere o structură de acţionariat care să poată să susţină financiar activitatea CCP, incluzând statul român, prin Ministerul Finanţelor (formulă întâlnită în Polonia şi Croaţia) şi alte entităţi sau grupuri financiare implicate în operaţiuni de tranzacţionare sau post tranzacţionare.
În acest sens, Consiliul ASF ia în considerare alocarea unei sume de 3-5 milioane euro din excedentul realizat în ultimii doi ani pentru capitalizarea noii entităţi, însă prin intermediul Ministerului Finanţelor, în condiţiile în care ASF nu poate fi acţionar al CCP. Pentru realizarea acestei operaţiuni va fi necesară elaborarea unui proiect de lege de către Ministerul Finanţelor.
În prezent, la nivelul Uniunii Europene sunt autorizate, conform legislaţiei EMIR, 19 contrapărţi centrale în 13 ţări, dintre care patru în Europa Centrală şi de Sud-Est – Austria, Grecia, Ungaria şi Polonia. Potrivit unei analize realizate de ASF, în toate CCP-urile din regiune statul are deţineri directe, de peste 50%, în timp ce la toate CCP-urile din Europa bursele de valori au deţineri consistente.
Absenţa unei asemenea componente a infrastructurii pieţei financiare din România poate afecta capacitatea de gestionare a stabilităţii sistemului financiar şi înrăutăţeşte punctajul pentru evaluarea de către BNR şi ASF a aplicării prevederilor “Principles for financial market infrastructures” elaborate şi publicate de Banca Reglementelor Internaţionale şi de Organizaţia Internaţională a Reglementatorilor de Valori Mobiliare (IOSCO). De asemenea, duce la imposibilitatea accesării pieţei financiare româneşti de către marile bănci şi firme de investiţii care condiţionează tranzacţionarea de instrumente financiare româneşti de existenţa contrapărţii centrale pentru gestionarea riscului de credit al contrapartidei.
Proiectul înfiinţării unei CCP naţionale rămâne deschis cooptării în structura acţionariatului unor instituţii naţionale şi internaţionale, precum: BVB, SIBEX, BERD sau IFC.
În acelaşi timp, în contextul obiectivului general de dezvoltare a infrastructurii de piaţă din România, ASF recomandă grupului BVB să lanseze şi proiectul de modernizare a platformei de tranzacţionare, precum şi a infrastructurii de decontare prin Depozitarul Central.
