Bănci și Asigurări

Avem de vanzare o bancă în Romania. Nu sunteţi interesaţi?

Avem de vanzare o bancă în Romania. Nu sunteţi...

Autor: Cristian Hostiuc

27.02.2017, 00:05 12378

În acest moment patru bănci din Romania sunt la vanzare mai mult sau mai puţin oficial: Bancpost, poziţia 9 în piaţă cu o cotă de 3% după activele din 2015 de 11,3 miliarde lei (2,5 miliarde de euro); Banca Romanească, poziţia 14, cu o cotă de 1,8%; Veneto Banca, poziţia 15 cu o cotă de 1,3%; Marfin Bank, poziţia 22 cu o cotă de 0,6% (asta dacă nu se mai face tranzacţia cu Bank of Beirut).

De asemenea, şi Piraeus, cel mai mare grup din Grecia, trebuie să decidă ce face cu banca din Romania (poziţia 13 din piaţă, cu o cotă de 1,9%), după ce nu a mai vrut să o vandă la finalul lui 2015 fondului de investiţii american J.C. Flowers. Probabil că Alpha Bank ar fi cel mai "natural" cumpărător.

De asemenea, mai sunt două bănci din top 10 unde acţionarii se gandesc ce să facă cu operaţiunile din Romania: ori găsesc o ţintă de achiziţie care să le aducă masă, ori pleacă, în primul caz; iar în al doilea caz, există varianta unei vanzări a operaţiunilor de retail şi IMM-uri şi păstrarea numai a zonei de corporate. Toate adunate înseamnă la vanzare o cotă de piaţă de aproximativ 12% din piaţa bancară romanească, adică active de 47 miliarde lei(10,4 miliarde de euro) pe datele din 2016.

La polul opus, în mod real sunt numai 3 cum­părători: Banca Transilvania (numărul 2 în piaţă pe datele din 2016), OTP Bank, fondul de investiţii Axxess Capital, cel care a cumpărat anul trecut Banca Carpatica şi este în proces de fuziune cu Patria Bank. Mai este şi J.C. Flowers, care continuă să se uite la o achiziţie din Romania, dar s-ar putea să prefere varianta unei asocieri cu Axxess Capital.

De asemenea, şi Raiffeisen (numărul 4 în piaţă) se uită la tot ce apare la vanzare, dar poziţia grupului austriac este mai degrabă de aşteptare, de a oferi un preţ mai puţin agresiv. Am fost interesaţi de tot ce apare la vanzare, dar am oferit atat cat am considerat noi că merită, a declarat într-o discuţie cu ZF James Stewert, vice-preşedintele Raiffeisen Bank Romania.

După ce a cumpărat Volksbank Romania în 2014-2015, într-o afacere pe care o prinzi o singură dată în viaţă, Banca Transilvania vrea să-şi crească în continuare cota în piaţă, dar mulţi se întreabă dacă se poate înhăma la mai mult decat o bancă într-o altă achiziţie.

Dacă ar cumpăra şi Bancpost, pe langă Banca Romanească sau Veneto Banca, ţintele actuale, Banca Transilvania ar ajunge numărul 1 în piaţă, peste BCR.

Bancpost este o bancă grea, cu mult retail, dar mai mult pe partea de depozite, de care lumea nu are nevoie în acest moment, dar mai puţin puternică pe corporate, unde toate băncile ar vrea să caştige teren, dar nu prea au de unde.  OTP Bank are nevoie să ajungă la o cotă de piaţă de 4-5%, aproape dublu faţă de cat are în prezent, iar acest lucru nu se poate face decat printr-o nouă achiziţie. Prin creşterea organică nimeni nu mai caştigă business.

După ce a cumpărat Millennium Bank, grupul ungar OTP speră să mai preia încă o bancă pentru a intra în top 10. Dar poate cumpăra două bănci în doi ani?

Horia Manda, de la Axxess Capital, vrea să replice ceea ce a făcut acum 15 ani, cand a fost investitor în două bănci - Banca Ro­ma­nească şi Banca Agricolă, pe care le-a vandut ulterior grupului National Bank of Greece şi  Raiffeisen Bank.

În forma actuală, Banca Carpatica, pe care a cumpărat-o în 2015/2016, înseamnă prea puţin, avand în vedere că nu are masă şi nici nu poate caştiga teren şi business atat de repede pe cat spera.

Dar, la fel, poate prelua Axxess Capital mai mult decat o bancă? Iar discuţia nu este din perspectiva resurselor financiare, ci mai mult din perspectiva resurselor umane, logistice şi de business.

Piaţa de retail şi-a revenit în ultimii 2-3 ani, susţinută de programul imobiliar Prima Casă, de carduri şi de creditele de consum. Dar aici nu toate băncile au caştigat, ci numai cele care au deja masă şi sucursale.

BCR a făcut un pariu caştigător pe retail, care acum face toţi banii, BRD şi-a conservat mai mult sau mai puţin poziţia, iar Banca Transilvania a venit din spate, mai ales după preluarea retailului imobiliar de la Volksbank. Celelalte bănci înoată în această piaţă, dar fără să caştige semnificativ teren.

Nimeni nu mai vrea să investească în sucursale, pentru că nu mai aduc bani, iar retailul digital încă nu are tracţiune, clienţii, chiar şi cei tineri, preferand să mai treacă prin unităţi, pentru a vedea oameni la faţă, cu care să stea de vorbă.

Piaţa de corporate este slabă în Romania: deşi sunt foarte multe firme- 660.000, numai 3.100 de firme au peste 10 mil. de euro cifră de afaceri. Mai mult decat atat, aproape jumătate din firmele mici trăiesc din banii lor şi mai puţin din credite. Multinaţionalele, care fac jumătate din cifra de afaceri din Romania, stau pe cash propriu sau pe finanţarea de la grup, apeland mai puţin la împrumuturi locale.

Anul trecut, per total, creditarea bancară a crescut în Romania cu numai 1%, iar dacă în acest an se atinge un plus de 5% este o super realizare. Dacă creditarea pe retail creşte, pe companii este jale. PIB-ul Romaniei creşte, dar fără investiţii şi credite, ci pe consum, un trend care, însă, încetineşte, o dată ce stimulii fiscali(reducerea TVA şi creşterea salariilor) şi monetari(scăderea dobanzilor) se epuizează.

Anul trecut, activele bancare din Romania au ajuns la 393 miliarde de lei (87, 3 miliarde de euro), adică numai 51% din PIB. Spre comparaţie, în Europa, activele bancare sunt 3 ori peste PIB. În Statele Unite activele bancare sunt de 75% din PIB, pentru că piaţa de capital este foarte puternic dezvoltată, iar companiile preferă să ia finanţare de la investitori prin vanzare de acţiuni şi obligaţiuni, decat să ia credit de la bancă.

Deşi, rata de profitabilitate din Romania sunt mai mari decat media din Uniunea Europeană, caştigurile mari sunt localizate la cateva bănci, iar celelalte îşi împart ceea ce rămane. În 2016, sistemul bancar a făcut un profit de 4,3 miliarde de lei( aproape 1 miliard de euro), dar zece bănci au fost pe minus, în timp ce 26 au fost pe plus. Acest profit a fost obţinut, mai mult, printr-o îmbunătăţire a riscului, adică provizioane mai mici sau transformarea unor provizioane mai mari din trecut în venituri, şi mai puţin din operaţiuni, unde veniturile sunt în scădere.

Cei care au scos la vanzare operaţiunile din Romania sunt interesaţi mai puţin de cat ar lua pe capital, ci mai mult vor să-şi recupereze liniile de finanţare acordate filialelor şi sucursalelor din Romania, linii care în total însumează peste 1,5-2 miliarde de euro, bani care nu sunt chiar atat de uşor de pus, avand în vedere că în contrapartidă, portofoliul de credite nu este chiar cel mai productiv, pentru că a traversat criza.

În aceste condiţii, de ce să cumperi o bancă în Romania?

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO