Consiliul Fiscal susţine că proiectul de buget pe 2017, prezentat de ministerul Finanţelor, deviază în mod deliberat şi substanţial de la regulile fiscale, naţionale şi europene, semnate de România. De asemenea, plasarea continuă a deficitului bugetar în jurul a 3% poate să conducă la vulnerabilizarea finanţelor publice şi să complice substanţial gestionarea acestora în eventualitatea manifestării unor şocuri adverse, păstrând politica fiscală în capcana unei conduite prociclice.
”Evaluările Consiliului fiscal indică o probabilitate ridicată de apariţie a unui gap negativ de venituri la nivelul anului 2017, având drept sursă caracterul extrem de optimist al scenariului macroeconomic ce fundamentează proiecţia bugetară. Mai mult, Consiliul fiscal identifică o subdimensionare potenţială semnificativă a unor agregate bugetare cu caracter nediscreţionar şi, în concluzie, apreciază drept probabilă necesitatea adoptării unor măsuri corective de natura veniturilor ori a cheltuielilor în vederea evitării depăşirii pragului de 3% din PIB pe parcursul execuţiei bugetare în anul 2017”, a menţionat Consiliul Fiscal vineri dimineaţă în raportul făcut după analiza bugetului de stat pe 2017.
Aceast raport este o obligaţie instituită prin lege pentru Consiliul Fiscal, de a analiza toate măsurile şi proiectele fiscale care au un impact asupra finanţelor publice.
Consiliul Fiscal, condus de Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, spune că ”derapajul bugetar consemnat începând cu 2016 şi care se prefigurează a continua şi în anii următori este generat de un mix de reduceri agresive de taxe, în special pe consum, combinate cu creşteri ample de cheltuieli bugetare, în special a celor de natură socială. Estimările indică faptul că România are probabil, începând cu anul 2016, de departe cele mai mici venituri fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări sociale) din UE (alături de Irlanda), ceea ce va complica foarte mult construcţia bugetară pe termen mediu. Distanţa care separă România de media veniturilor fiscale în UE28 este de circa 14 pp. din PIB. În aceste condiţii, Consiliul fiscal recomandă Guvernului accelerarea măsurilor de reformă structurală cu impact asupra ratei de colectare a veniturilor bugetare şi asupra eficienţei cheltuirii banilor publici.”
Guvernul Grindeanu a prezentat un proiect de buget pe 2017 cu o creştere economică de 5,2%, venituri estimate în creştere cu 14% şi cu un deficit bugetar de 2,99% din PIB.
Analiştii sunt sceptici cu privire la atingerea unei creşteri economice de 5,2%, ultimele prognoze indicând o creştere cuprinsă între 3,5-4,7% pentru 2017.
De asemenea, sunt întrebări legate de încadrarea Guvernului în deficitul bugetar de maximum 3%, un indicator care este extrem de urmărit de creditorii internaţionali ai României şi de către investitori.
De aproape doi ani, România se bucură de dobânzi scăzute, atât la euro, cât şi la lei, dar de la începutul anului, ratele la lei au început să crească uşor, din cauza semnelor de întrebare legate de deficitul bugetar şi de creşterea economică estimată de Guvern.
De asemenea, protestele din stradă la adresa Guvernului i-au făcut pe investitori să facă un pas înapoi până la liniştirea apelor.
