Înstituţia de credit îşi redusese pierderea în al doilea trimestru de peste două ori, la 350.000 lei, de la un rezultat negativ de 905.000 lei în primul trimestru, rezultatul fiind influenţat negativ de ajustările privind impozitul amânat.
"Provizioanele de risc înregistrate şi politică de evaluare mai conservatoare au influenţat în mod semnificativ rezultatul net. Cu toate acestea, suntem consecvenţi strategiei noastre, continuând procesul de remodelare a băncii pentru a răspunde asşteptărilor clienţilor, angajaţilor şi acţionarilor noştri, în condiţiile încadrării în cerinţele autorităţii de reglementare. În viziunea noastră, 2014 nu este un an propice pentru creşterea apetitului de risc în vederea contracarării scăderii veniturilor provenite din portofoliul istoric de credite", a declarat într-un comunicat Johan Gabriels, CEO al Băncii Comerciale Carpatica.
Activele băncii controlate de omul de afaceri Ilie Carabulea s-au redus cu 19%, la 3,29 miliarde lei, de la 4,06 miliarde lei, în linie cu strategia aprobată de reducere a portofoliului de active financiare şi de susţinere a dezvoltării activităţilor bancare de bază.
Veniturile totale au scăzut cu 2%, la 155 milioane lei, diminuarea celor de pe segmentul de clienţi IMM fiind parţial compensată de creşterea accelerată înregistrată pe segmentul corporate.
Banca a acordat în primele nouă luni credite noi în valoare de 332 milioane lei clienţilor cu profil redus de risc, în timp ce a eliminat sau a redus expunerile pe unii clienţi din afara segmentului ţintă.
Carpatica a scos, în septembrie, credite în afara bilanţului de 121,4 milioane lei, provizionate integral, acestea reprezentând 19% din portofoliul de împrumuturi neperformante. În urma acestui proces, rata creditelor neperformante se situa la finele lunii septembrie la 37,8%, acestea fiind acoperite cu provizioane şi garanţii în proporţie de 128%.
Astfel, soldul creditelor băncii a coborât cu 2,8% faţă de sfârşitul anului trecut, la 1,19 miliarde lei.
Totodată, depozitele atrase de la clienţi au consemnat o reducere cu 2,9% de la finalul lui 2013, la circa 2,74 miliarde lei, economisirea fiind influenţată de aspectele reputaţionale privind acţionarul majoritar, Ilie Carabulea, după ce acesta a fost arestat preventiv la finele lunii ianuarie pentru fapte de corupţie. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, depozitele persoanelor fizice au crescut cu 3%.
Carpatica avea la sfârşitul lunii septembrie o rezervă de lichiditate de 1,48 miliarde lei, în uşoară creştere faţă de trimestrul al doilea, "reprezentând o resursă importantă pentru creşterea activităţii de creditare".
Solvabilitatea era de 12,4%, iar raportul credite/depozite se situa la 53%.
Gabriels mai spune că banca are provocări importante cu privire la gestionarea problemelor portofoliului istoric şi a aspectelor reputaţionale, însă este convins că problemele se vor rezolva.
"Am făcut progrese importante în direcţia identificării de investitori strategici, urmând ca în scurt timp acţionarii băncii să analizeze şi să decidă în acest sens", a afirmat directorul băncii.
Acţionarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de analiza oportunitatea unei fuziuni a instituţiei de credit.
Mai multe surse au declarat pentru MEDIAFAX, la sfârşitul lunii august, că fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv la Goldman Sachs, concurează cu AnaCap şi Axxess Capital pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica, al cărei management optează pentru o fuziune cu altă instituţie bancară.
Totodată, acestea au afirmat că în camera de date ar fi cerut acces şi investitori din Israel, iar o bancă din România ar fi interesată să înceapă discuţiile cu managementul şi acţionarii Băncii Carpatica.
Gabriels spunea în aprilie că managementul şi-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având şi sprijinul acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale.
BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.
Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.
Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea anterior unor tranzacţii 11,2179% din titluri.
Investitorul care va fi selectat ar putea achiziţiona pachetul deţinut de Carabulea.
Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.
Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să ţină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză.
Carpatica este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar ultimul preţ de tranzacţionare a fost de 0,0809 lei/acţiune, cu 0,25% sub cotaţiile de la finalul şedinţei precedente. La această cotaţie, capitalizarea bursieră este de 254,5 milioane de lei (57,58 milioane de euro).
